PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE
1. Lectura personalizată a programei pentru educația timpurie și implicațiile ei în proiectarea didactică pe termen lung și scurt
Programa pentru educația timpurie.
Structura curriculară și modelul de proiectare curriculară promovat
Bazele capacității de a învăța pe tot parcursul vieții se formează în primii ani ai copilăriei. Învățarea este un proces gradual, iar construirea unor premise puternice în copilăria mică reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea competențelor și pentru succesul educațional de la nivelurile superioare, fiind, în egală măsură, esențială pentru sănătatea și pentru starea de bine a copiilor.
În acest context, educația timpurie, vizează o serie de aspecte, care se constituie în premise ale competențelor-cheie formate, dezvoltate și diversificate, pe traseul școlarizării ulterioare:
Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.
Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi;
Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;
Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.
Programa şcolară pentru educaţia timpurie valorifică paradigma curriculară centrată pe competenţe şi fundamentează demersurile educaţionale pe copil şi pe activitatea de învăţare a acestuia ca proces, respectiv pe dobândirea unor comportamente care să asigure premisele dezvoltării competențelor cheie mai târziu. Luând în calcul particularitățile dezvoltării copilului până la 6 ani, nu este proprie utilizarea conceptului de competență, înțeleasă ca ansamblu integrat de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini. Competența implică existența unor scheme cognitive și de comportament, deci un nivel de dezvoltare superior celui atins de copiii tipici în etapa 0-3 ani și chiar 3-6 ani.
Axa Programei pentru educaţia timpurie o constituie: domeniile de dezvoltare – dimensiuni ale dezvoltării – comportamente, ca premise ale competențelor ulterioare.
Valorificând această axă, cadrul didactic va realiza derivările pedagogice necesare şi, pornind de la domeniile de dezvoltare vizate în Curriculumul pentru educaţia timpurie și detaliate în Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani:
- va selecta dimensiunile de dezvoltare, pe fiecare domeniu de dezvoltare specific nivelului de vârstă și comportamentele aferente, pe care le va urmări;
- va transfera în practica didactică şi va „operaţionaliza” comportamentele selectate, prin conceperea unor activități de învăţare adecvate.
Nivelurile proiectării didactice
Proiectarea globală, concretizată în stabilirea de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare, crează cadrul, limitele şi posibilităţile realizării proiectării eşalonate;
Proiectarea eşalonată reprezintă documentele administrative întocmite de educatoare, în care aceasta îmbină, într-un mod personalizat, elementele programei şccolare cu planul-cadru de învăţământ şi se concretizează în proiectarea anuală, preoiectarea semestrială, proiectarea sistemului de lecţii şi proiectarea lecţilor/activităţilor.
Proiectarea anuală - Este o proiectare eşalonată, reprezentând perspectiva întregului în ce priveşte predarea/învăţarea disciplinelor/categoriilor de activităţi şi presupune asigurarea unei corelaţii optime între planul-cadru de învăţământ şi programa şcolară.
Se materializează în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6 teme anuale de studiu şi a conţinuturilor ce vor fi asociate acestora. La nivelul 3-5 ani se pot atinge minimum 4 teme anuale, deci minimum 4 proiecte tematice. Numărul maxim de proiecte tematice poate fi de 7 cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect, sau un număr mai mare de proiecte tematice de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni. Pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii.
Stabilirea bazei de plecare, altfel spus, a nivelului general de dezvoltare intelectuală a copiilor din grupă. Pentru aceasta educatoarea proiectează şi aplică, în primele două săptămâni ale anului şcolar, evaluările iniţiale, pentru fiecare categorie de activitate.
Probele de evaluare se stabilesc prin raportarea la obiectivele terminale ale unor capitole abordate în anul şcolar anterior şi se concretizează în desfăşurarea unor activităţi, jocuri sau aplicarea unor teste, fişe de lucru.
Rezultatele obţinute cu acest prilej se consemnează într-un tabel, urmând a fi analizate şi interpretate, în scopul determinării mediului adecvat de predare-învăţare al noilor conţinuturi, al adoptării unor măsuri de sprijinire/recuperare pentru anumiţi copii, precum şi al stabilirii obiectivelor, conţinuturilor şi a mijloacelor de realizare pentru extinderi şi activităţi opţionale;
Proiectarea semestrială
Este etapa când se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi temele săptămânale în cadrul temelor anuale.
Două forme de proiectare alternează pe durata unui an şcolar: proiectarea tematică pe bază de proiect şi proiectarea pe o temă săptămânală, ponderea numerică şi temporală mai mare fiind deţinută de proiectarea tematică, pe bază de proiect.
Deosebirea dintre aceste forme constă în faptul că proiectarea tematică, pe proiect , este un demers mult mai elaborat, care necesită o pregătire a cadrului didactic în ce priveşte utilizarea conceptelor şi conţinuturilor ştiinţifice şi că activităţile desfăşurate în cadrul proiectului necesită antrenarea părinţilor, specialiştilor, membrilor comunităţii sau a altor factori.
Proiectarea pe o temă săptămânală recomandat doar în intervalele dintre un proiect şi altul, nu este o activitate mai puţin importantă sau mai puţin elaborată: se realizează pe baza unor obiective bine stabilite, a unor resurse şi strategii adecvate, dar nu are o asemenea amploare, fiindcă nu obligă la deschideri comparabile cu cele generate de lucru pe proiecte tematice.
In cazul proiectării tematice pe baza de proiect tematic se va avea în vedere:
1. Realizarea hărţii proiectului
2. Realizarea pe parcursul derulării proiectului a portofoliului acestuia care va conţine harta acestuia lucrări sugestive-modele , albume, înregistrări, materiale create la evenimentul final
Toate proiectele tematice derulate pe parcursul anului şcolar vor face parte din mapa grupei, alături de caietul educatoarei şi de celelalte documente: fişele de observaţii asupra copiilor, evaluarea copiilor , caietul profesional.
Temele anuale de învăţare şi temele proiectelor sau temele săptămânale nu se parcurg neapărat în ordinea dată de Curriculum, ci în funcţie de copiii din grupă, de perioada de an sau alte variabile pe care fiecare educatoare le gestionează.
La orice tip de proiectare ne referim, trebuie să ţinem seama de necesitatea selectării obiectivelor pentru întreaga perioadă a derulării proiectului tematic sau pentru săptămâna în care se desfăşoară activităţi pe o temă (corelate cu tema săptămânii).
Succesul activităţii didactice este condiţionat de claritatea şi ordonarea obiectivelor pe care le urmăreşte, procesul de învăţământ fiind orientat spre realizarea unor obiective, spre producerea unor schimbări controlate şi dirijate, fiind caracterizat prin intenţionalitate.
Planificarea zilnică/săptămânală
Planificarea activităţilor reprezintă o activitate de bază în aplicarea curriculumului. Ea demonstrează capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele acţiunii educaţionale într-o formă coerentă, exprimată prin corelarea obiectivelor educaţionale cu conţinuturile, materialele şi mediul educaţional.
Planificarea activităţilor reflectă coerenţa atât pe orizontală (în cadrul unei zile de lucru), cât şi pe verticală (pe parcursul unei săptămâni, a unei luni) a modului în care obiectivele, conţinuturile se corelează pe o durată mai mare de timp, asigurând un continuum al acţiunii cadrului didactic în scopul stimulării dezvoltării copilului.
Punctul de plecare în planificarea activităţilor îl constituie comportamente care să asigure premisele dezvoltării competențelor cheie mai târziu , deoarece ele reprezintă finalităţile tuturor activităţilor care se petrec în grădiniţă (aşa cum sunt ele prevăzute în planul de învăţământ).
Prin diversitatea lor vizează dezvoltarea copilului sub toate aspectele, aşa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare.
Dezvoltarea plenară a copilului reprezintă scopul primordial al educaţiei timpurii, de aceea prin domeniile experienţiale propuse de curriculum, urmărim stimularea dezvoltării completă a copilului.
Planificarea activităţilor este condiţionată în cea mai mare măsură de specificitatea grupului de copii pe care îl coordonăm. Astfel, durata atingerii unor obiective poate varia de la o grupă la alta, cum de altfel variază în mod firesc de la un copil la altul.
Cadrul didactic este cel care decide care obiective, cu ce conţinuturi, cu ce materiale şi care metode le va utiliza pe o anumită perioadă de timp (zi, săptămână, lună).
O durată prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare amănunţită poate suporta modificări, deoarece planificarea activităţilor este un proces ce este puternic influenţat de progresul înregistrat de copii.
De aceea un rol foarte important îl joacă observarea şi evaluarea progresului copilului. Astfel, unele obiective pentru a fi atinse de toţi copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activităţi.
Este documentul administrativ ce oferă o imagine clară şi completă a ceea ce are de făcut educatoarea zi de zi, în scopul realizării dezideratelor curriculum-ului.
Activităţile integrate vor fi cele prezente în planificarea calendaristică, proiectate conform planului de învatamant, orarului aferent nivelului de vârsta, susţinute de experienţa cadrului didactic. Educatoarea organizează şi desfăşoară activităţi integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului.
Aceste activităţi pot fi desfăşurate integrat după scenariu elaborat de educatoare ce începe cu întalnirea de grup, iniţiată în fiecare zi şi care se poate realiza sub forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenţa unui animal, o întamplare trăită sau imaginată, un eveniment social sau eveniment special petrecut în familie.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învăţare şi a materialelor. Varietatea acestora încurajează copii să manifeste, să observe, să gândească, să-şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii.
Copiii îşi asumă responsabilităţi şi roluri în microgrupul din care fac parte, participând la jocuri de rol interesante, iniţiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.
La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbările, întalnirile cu specialişti etc. Tematica acestora este aleasă încât prin activităţile integrate să se înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare. În atenţia echipei de educatoare se află în permanent, întreaga paletă de activităţi.
Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii.
Saptamanal se vor desfăşura minim 3 activităţi integrate la nivelul I şi 5 activităţi integrate la nivelul II.
Această modalitate de lucru ne demonstrează că întreg programul de lucru pe o zi reprezintă un tot, un întreg cu o organizare şi o structurare a conţinuturilor menite să elimine despărţirea ariilor curriculare, având ca finalitate realizarea obiectivelor propuse.
Nu există o reţetă după care să se desfăşoare activitătile integrate. Aceasta depinde de educatoare. De asemenea ea va fi cea care va hotărâ care activităţi le integrează: toate dintr-o zi, doar cele pe domenii experienţiale, cele pe grupuri mici şi una pe domenii, una pe domenii si altele din categoria jocurilor şi activităţilor didactice alese etc.
Când proiectăm o activitate didactică integrată, vom realiza un singur proiect şi vom preciza:
Unitatea de invăţământ,
Grupa,
Educatoarea,
Tema activităţii integrate;
Scopul activităţii:
Obiective operaţionale
Strategii didactice;(metode, tehnici, material didactic)
Forme şi tehnici de evaluare:
Categoriile de activităţi de învăţare abordate: ( Activităţi pe domenii experienţiale, Jocuri şi activităţi didactice alese, Activităţi de dezvoltare personală);
Scenariul didactic: - se va descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii integrate pe parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă a activităţii ce se va desfăşura : întâlnirea de dimineaţă, activitatile pe grupuri mici, frontale, jocurile, tranziţiile şi evaluarea zilei, într-o înlănţuire logică.
Proiectul tematic
Pedagogia modernă a proiectelor consideră proiectul ca “o temă de acţiune-cercetare, orientată spre atingerea unui scop bine precizat, ce urmează a fi realizată, pe cât posibil, prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu acţiunea practică”.
Metoda proiectului pune copiii în situaţia de a alege sau a accepta o temă de cercetare pe care să o analizeze sub variate aspecte. În felul acesta el acţionează individual, pe grupe sau în echipe şi nu foloseşte cunoştinţele obţinute doar la o disciplină, ci la mai multe care sunt în relaţie cu tema deci metoda îi îndeamnă spre o abordare interdisciplinară.
Metoda proiectului asigură următoarele avantaje:
1 urmăreşte studierea unei probleme concrete, de viaţă;
2 copilul exersează lucrul individual, pe grupe sau în echipă;
3 foloseşte cunoştinţe de la mai multe discipline, pe care le subordonează realizării unui scop;
4 rezolvă situaţii reale de viaţă;
5 exersează elaborarea răspunsurilor la întrebări şi formulare de întrebări;
6 este îndemnat la căutare pentru a găsi răspunsuri;
7 realizează o sarcină într-un timp determinat;
8 lucrul în grup îi ajută pe copii să asimileze cunoştinţe în mod independent şi să-şi formeze atitudini ca: responsabilitate, iniţiativă, perseverenţă, cooperare etc.;
9 finalităţile se concretizează în lucruri importante pentru ei care le creează satisfacţii.
Un proiect tematic poate avea următoarea structură:
Tema anuală de studiu:
Tema și subtemele proiectului tematic:
Grupa:
Durata proiectului:
Dimensiuni ale dezvoltării și comportamente vizate:
Resurse:
Metode și procedee:
Inventar de probleme:
Ce știu copiii despre tema investigată - Ce nu știu și vor să afle despre tema investigată
Harta proiectului/drecțiile de dezvoltare:
Descrierea proiectului:
Planificarea detaliată a activităților proiectului (pentru fiecare săptămână în parte): Eveniment de închidere:
EXEMPLU DE PROIECT TEMATIC
Tema anuală de studiu:”Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: ,,În lumea lui Colorici”
Subtemele proiectului: ,,Am şi eu culoarea mea” ,,Magia culorilor”
Grupa: mică
Durata: 2 săptămâni
Dimensiuni ale dezvoltării:
1- Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
2- Autocontrol și expresivitate emoțională
3- Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității
4- Activare și manifestare a potențialului creativ
5- Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
6- Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoar
7- Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat
Comportamente vizate:
- explorează și utilizează texturi și suprafețe diferite când se joacă (nisip, apă, frunze, pluș, plastic, burete etc.)
- își coordonează mișcările în funcție de stimuli vizuali, ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii;
- recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.;
- își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare;
- exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;
- demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri creative;
- demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii;
- demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia;
- demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum;
- evidenţiează caracteristicile unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
Resurse:
- Materiale: obiecte de diferite culori, cărţi, albume, imagini, planşe, atlase, pliante, jetoane, puzzle, joc de masă, mozaic, foi colorate, foi de bloc de desen, acuarele, pensule, şevalete, pahare pentru apă, beţişoare de unică folosinţă, creioane colorate, creioane cerate, carioci, plastilină, planşete, planşe poveşti, calculator, slide-uri, casetofon, CD cu cântece, hârtie creponată, hârtie glacee, lipici, fişe de lucru, truse de construcţii, bancă de gimnastică, material textil - diferite culori, trusa Logi, undiţe, peşti de plastic, ochelari galbeni, trenuleţ confecţionat - cu vagoane de diferite culori, eşarfe colorate, costum şi accesorii de clovn, aparat foto etc.
- Umane: copii, părinţi, educatoare, clovn, pictor, profesor de desen
- De timp: 2 săptămânii Metode şi procedee: brainstorming, jocul, observarea spontană şi dirijată, conversaţia euristică şi spontană, povestirea, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea, experimentul, demonstraţia, explicaţia, modelarea, explozia stelară, cvintetul, diamantul etc.
Descrierea proiectului (o schemă mentală în care se parcurg toți pașii propuși)
Într-una din zile, o fetiţă a venit la grădiniţă cu nişte picturi realizate acasă împreună cu mama ei. Copiii s-au adunat în jurul ei, punându-i tot felul de întrebări despre cum a realizat picturile și despre culorile folosite etc. Surprinzând discuţiile copiilor nu am pierdut ocazia şi le-am propus să vorbim în perioada care urmează despre tainele culorilor. Așadar, am început o discuție despre culori, pentru a vedea ce știm și ce dorim să mai aflăm pentru a ne organiza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu