PEDAGOGIE EDUCATOARE - EVALUAREA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Conceptul de evaluare: definire și analiză. Forme ale evaluării specifice învățământului preșcolar. Funcțiile evaluării în grădiniță

DEFINITIE

Evaluarea educationala este activitatea didactica prin care se masoara randamentul scolar;

Evaluarea face parte din procesul de invatamant si are ca scop cunoasterea si aprecierea nivelului de cunostinte, a dezvoltarii capacitatilor si deprinderilor elevilor, oferind o imagine si asupra competentelor si aptitudinilor profesorului.

Ea este deosebit de importanta, deoarece pe baza rezultatelor pe care le ofera, profesorul poate sa regleze si sa amelioreze activitatea didactica; de asemenea, pentru elevi evaluarea este importanta, deoarece in urma ei acestia vor sti cum au lucrat si ce mai au de facut spre a-si imbunatati rezultatele. Daca este facuta eficient, evaluarea arata profesorului masura in care au fost atinse obiectivele propuse, il ajuta sa faca o diagnoza a progresului elevilor si sa regleze activitatile acestora in functie de posibilitatile lor. Pentru perioada de evaluare, profesorul va intocmi planificari calendaristice in care evaluarea trebuie sa aiba obiective clar definite si moduri eficiente de investigare a rezultatelor scolare pentru fiecare elev si pentru continuturile care vor fi evaluate.

Obiectivele evaluarii
 
In cadrul obiectivelor generale ale evaluarii , cele mai relevante ar fi:
a) Sa verifice realizarea principalelor obiective curriculare;
b) Sa realizeze recapitularea, sistematizarea si consolidarea capacitatilor prescolarilor/elevilor;
c) Sa amelioreze rezultatele invatarii;
d) Sa stabileasca programe suplimentare pentru elevii cu rezultate bune si foarte bune si totodata sa stabileasca programe de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe sau modeste;
e) Sa faca o diagnoza a procesului de realizare a educatiei scolare.

Functiile evaluarii

Functiile evaluarii vizeaza semnificatii, conotatii, mecanisme si consecinte pe baza a ceea ce consideram a fi, pe de o parte planuri de analiza (individual, social, de grup) si, pe de alta, criterii psihopedagogice, sociologice, docimologice.

Evaluarea indeplineste urmatoarele functii:

-constatativa - de cunoastere a starii , fenomenului, obiectului evaluat;
-diagnostica - de explicare a situatiei existente;
-predictiva, de prognosticare si orientarea activitatii didactice, atat de predare cat si de invatare, concretizata in deciziile de ameliorare sau de reproiectare curriculara;
-selectiva - asigura ierarhizarea si clasificarea elevilor intr-un mediu competitiv;
-feedback (de reglaj si autoreglaj); analiza rezultatelor obtinute, cu scopul de reglare si autoreglare a conduitei ambilor actori;
-social - economica: evidentiaza eficienta invatamantului, in functie de calitatea si valoarea “produsului’’ scolii;
-de certificare – recunoasterea statutului dobandit de catre candidat in urma sustinerii unui examen sau unei evaluari cu caracter normative;
-motivationala - activeaza si stimuleaza autocunoasterea, autoaprecierea, valentele metacognitive in raport cu obiectivele procesului educational stabilite de la inceput sau in functie de obiectivele de evaluare comunicate anterior;
-de consiliere - orienteaza decizie elevilor si a parintilor, in functie de nivelul performantelor obtinute, astfel incat orientarea scolara si /sau profesionala a elevilor sa fie optima, in echilibru stimulativ intre dorinte si posibilitati;
-educativa- menita sa constientizeze si sa motiveze, sa stimuleze interesul pentru studiu, pentru perfectionare si obtinerea unor performante cat mai inalte;
-sociala, prin care se informeaza comunitatea si familia asupra rezultatelor obtinute de elevi.

• Scopul evaluarii:
- masurarea cantitativã a cunostintelor;
- controlul rezultatelor cuantificabile ale invatarii;
- sanctionarea.

 Componentele evaluarii

Elementele apreciate drept componente sau variabile ale evaluarii scolare sunt:

1. obiectul evaluarii (ce vom evalua: tipuri de procese/ rezultate / produse de evaluat)
2. criteriile evaluarii (in raport de ce se evalueaza)
3. operatiile evaluarii (ce pasi trebuie facuti)
4. strategiile ( proiectarea si coordonarea actiunilor)
5. tipurile / formele de evaluare
6. metode, tehnici, instrumente (cum vom evalua)
7.timpul evaluarii (momentele oportune pentru evaluare: inainte, in timpul, sau dupa actiunea educativa)
8. agentii evaluarii (factori de conducere, cadrelor didactice, elevi, experti externi).

Tipuri de evaluare

Dupa modul de integrare in procesul de invatamant, distingem urmatoarele moduri/ tipuri de evaluare:
• Evaluarea initiala, realizata la debutul unui program de instruire;
• Evaluarea formativa(continua), realizata pe parcursul programului si integrata acestuia;
• Evaluarea sumativa, cumulativa, realizata la finalul programului.

1.             Evaluarea initiala

Evaluarea initiala este realizata la inceputul unui program de instruire si vizeaza, in principal: identificarea conditiilor in care elevii pot sa se pregateasca si sa integreze optimal in activitatea de invatare, in programul de instruire care urmeaza. Are functii diagnostice si prognostice, de pregatire a noului program de instruire.

Avantaje:
-ofera educatoarei cat si parintilor posibilitatea de a avea o reprezentare cat mai exacta a situatiei existente (potentialul de invatare al elevilor, lacunele ce trebuiesc completate si remediate) si a formula cerinele urmatoare;
-pe baza informatiilor evaluarii initiale se planifica demersul pedagogic imediat urmator si eventual a unor programe de recuperare.

Dezavantaje:
-nu permite o apreciere globala a performantelor elevului si nici realizarea une ierarhii;
-nu-si propune si nici nu poate sa determine cauzele existentei lacunelor in sistemul cognitiv al elevului

2.             Evaluarea formativa (continua)

Evaluarea formativa este acel tip de evaluare care se realizeaza pe tot parcursul unui demers pedagogic, „este frecventa sub aspect temporal si are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor savarsite de elevi; nu-l judeca si nu-l claseaza pe elev;. Compara performanta acestuia cu un prag de reusita stabilit dinainte.

Caracteristici: este o evaluare criteriala, bazata pe obiectivele invatarii; face parte din procesul educativ normal; accepta „nereusitele― elevului, considerandu-le momente in rezolvarea unei probleme; intervine in timpul fiecarei sarcini de invatare; informeaza elevul si profesorul asupra gradului de stapanire a obiectivelor, ajutandu-i pe acestia sa determine mai bine achizitiile necesare pentru a aborda sarcina urmatoare, intr-un ansamblu secvential; asigura o reglare a proceselor de formare a elevului; indruma elevul in surmontarea dificultatile de invatare; este continua, analitica, centrata mai mult pe cel ce invata decat pe produsul finit.
-functie de constatare a rezultatelor si de sprijinire continua a elevilor
-functie de feed-back;
-functie de corectare a greselilor si ameliorare si reglare a procesului;
-functia motivationala;

Avantaje:

- creeaza lumina asupra procesului desfasurat in clasa fiind centrata pe interventia educatoarei catre copil;
- se repercuteaza pozitiv asupra schimburilor dintre educator si copil;
- permite copilului sa-si remedieze erorile si lacunele imediat dupa aparitia lor si inainte de declansarea unui proces cumulativ;
- ofera un feed-back rapid, regland din mers procesul;
- este orientata spre ajutorul pedagogic imediat;
- ofera posibilitatea tratarii diferentiate;
- dezvolta capacitatea de autoevaluare la elevi.

Dezavantaje:

- nu garanteaza de la sine ca elevul a invatat;
- se desfasoara pe tot parcursul programului de instruire in cadrul lectiilor, iar asta consuma mult timp cu pregatirea evaluarii si evaluarea propriu-zisa a fiecarui copil;
- nu permite o apreciere globala a performantelor elevului si nici realizarea une ierarhii.

3.             Evaluarea sumativa sau cumulativa

Evaluarea sumativa se prezinta in cel putin doua variante/ forme mai importante:
• realizata la finalul unui capitol , unitati de invatare, sistem de lectii;
• finala sau de bilant, realizata la incheierea unui ciclu scolar, al unui nivel de studii etc.
Caracteristicile esentiale ale evaluarii sumative:
• este determinata de contexte specifice;
• este construita de profesori si elevi, in functie de criteriile convenite;
• accepta negocierea in temeiul convingerii ca evaluarea este in beneficiul invatarii realizate de elev;
• evidentiaza rezultate invatarii si nu procesele;
• este interna, dar de cele mai multe ori este externa (ex: evaluarea nationala,bacalaureat, etc.).
-functie de constatare si verificare a rezultatelor; -functie de clasificare; -functia de comunicare a rezultatelor; -functie de certificare a nivelului de cunostinte si abilitati; -functie de selectie; -functie de orientare scolara si profesionala.

Avantaje :

- rezultatele constatate pot fi folosite pentru preintampinarea greselilor la alte serii de cursanti;
- permite aprecieri cu privire la prestatia profesorilor, a calitatii proceselor de instruire, a programelor de studii;
- ofera o recunoastere sociala a meritelor.

Dezavantaje:

-nu ofera suficiente informatii sistematice si complete despre masura in care elevii si-au insusit continutul predat si nici daca un elev stapaneste toate continuturile esentiale predate;
-are efecte reduse pentru ameliorarea/reglerea si remedierea lacunelor, efectele resimtindu-se dupa o perioada mai indelungata, de regula, pentru seriile viitoare;
-deplaseaza motivatia elevilor catre obtinerea unui rang mai inalt in ierarhia grupului, punand accent pe competitie;
-nu favorizeaza dezvoltarea capacitatii de autoevaluare la elevi;
-nu ofera o radiografie a dificultatilor in invatare;
-genereaza stres, teama, anxietate.