TITULARIZARE INVATATORI - FINALITATILE EDUCATIEI

 Finalitatile educatiei sinteza pentru examen

FINALITATILE EDUCATIEI

CLASIFICARE

Educația (după cum demonstrează inclusiv etimologia ac. concept –lat “educe,educere – a duce, a conduce”) nu este o activitate desfășurată în sine și pentru sine ci una care urmăreste atingerea anumitor finalitati.

EDUCAȚIE -> FINALITĂȚi

Finalitățile educației – orientarile asumate la nivel de politică a educației în vederea realizarii activității de formare-dezvoltare a personalitatii umane conform anumitor valori angajate in proiectarea sistemului si a procesului de invatamant

Sensul finalist al educatiei se refera la faptul că, în fiecare moment al desfasurarii sale, educatia este orientata si dirijata in functie de finalitatile (rezultatele) pe care aceasta le urmareste. ( aceste finalitati sunt determinate preponderent de contextul social-istoric in care se desfasoara actiunea educationala si mai putin de dorinele proprii ale elevului sau ale celui care organizeaza, declanseaza si conduce actuinea educativa).

SENSUL EDUCAȚIEI – EDUCAȚIA ORIENTATĂ ÎN FUNCȚIE DE FINALITĂȚI

(EDUCĂM CE VREM SĂ OBȚINEM)

Educația reprezintă un sistem de actiuni informativ-formative , desfasurate in mod constient si sistematic asupra subiectului uman in vederea transformarii acestuia in conformitate cu finalitatile educationale urmarite.

Finalitatile educatiei se structureaza pe 3 niveluri ierarhice:

1.     ideal educational I

2.     scopuri educationale S

3.     obiective educationale O

ISO – finalitățile educației

Idealul  educational - exprima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma unui model dezirabil de personalitate umana are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul educativ in ansamblul sau reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul in procesul educatiei oricare ar fi societatea in care functioneaza idealul educational, acesta urmareste asadar sa atinga aspectele definitorii pentru contextul istoric si socio-economic in care acesta urmeaza a se realiza.Astfel, acesta are valoare orientativa si prezinta generalitate descriptiva pt tot ceea ce se intreprinde in directia formarii si educarii omului.

Idealul educational – cerintele si aspiratiile unei societati

Scopurile educationale

- repr. finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp,

- sunt anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale

- detaliaza practic idealul educational la nivelul diverselor situatii instructiv-educative; astfel, daca idealul educ este unul singur, scopurile educationale vizeaza finalitati educationale particulare, specifice diverselor laturi ale educatiei, diferitelor nivele si profile de invatamant si diferitelor tipuri de scoli

Geissler- 4 perechi de scopuri (contradictorii dar complementare)

-        scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii) si scopuri formale (urm. modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii);

-        scopuri de continut (centrate pe achzitionarea de cunostinte punctuale) si sc. comportamentale (formarea si interiorizarea unor actiuni sau deprinderi)

-        scopuri utilitare (axate pe formarea deprinderilor si competentelor cerute de activitatea practica) si sc. nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara finalitate practica imediata)

-        scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) si sc. supradisciplinare (dezv. inteligentei, motivatiei etc.)

 

Prin continutul lor, scopurile educationale poseda o anumita autonomie in raport cu idealul educational si subordoneaza mai multe obiective particulare.

Scopul educațional – anticipari mentale , detaliază idealul, ce vreau / imi doresc să educ

Obiectivele educationale - finalitati educationale cu nivel redus de generalitate ce se realizeaza in intervale scurte de timp, referindu-se la lectii sau secvente de lectii

Sunt enunturi cu caracter anticipativ care descriu in termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la finele unei secvente de instruire

Clasificare:

In functie de domeniile vietii psihice:

- ob. cognitive : vizeaza insusirea de cunostinte, deprinderi si capacitati intelectuale

- ob. afective : se refera la formarea de sentimente, interese, atitudini

- ob. psiho-motorii : vizeaza comportamente de ordin fizic

In functie de gradul de generalitate:

Obiectivele generale : pot fi identificate: - la nivelul intregului sist. de inv. (dand expresie directa idealului educational);

- in funcție de tipul si profilul scolii;

- in funcție de ciclul de inv.(ob. ale inv. primar, gimnazial);

- in funcție de dimensiunile formarii personalitatii( formarea pers. morale, estetice, religioase);

- pe discipline de invățământ (ob. ale predarii/invatarii matematicii, muzicii etc);

- la nivelul unor sisteme de lectii ;

- la nivelul unei lectii (obiectivul fundamental sau scopul lectiei)

Obiective concrete ce pot fi exprimate operational = expresia anticiparii de catre prof. a unor comportamente ale elevului observabile si masurabile intr-un timp scurt(timpul unei lectii)

Obiectivele – finalitati pe termen scurt , in timpul unei lectii/secventa de lectie

 

Concluzia: Idealul vizeaza finalitatea activități educative în ansamblu, la nivelul intregii societăți , în timp ce scopurile și obiectivele orientează desfăsurarea unor activitati educative determinante si concrete

 

PROCEDURI DE OPERATIONALIZARE

Obiectivele sunt finalitati educationale care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in intervale scurte de timp, referindu-se la lectii sau secvente de lectii.

A operationaliza un obiectiv inseamna a-l transpune in termeni de comportament concret, direct observabil si masurabil. Operationalizarea unui obiectiv educational presupune realizarea unei suite de precizari: precizarea performantei, precizarea autorului performantei, precizarea conditiilor concrete in care va avea loc realizarea performantei si stabilirea unui nivel minimal acceptat de reusita

Proceduri :

1.     mai intai transpunerea obiectivului in termeni de actiuni, acte, operatii, manifestari direct observabile

2.     enuntarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile si “masurabile”, cu ajutorul “vb. de actiune”

3.     se precizeaza ceea ce va face elevul, performanta de care va fi capabil dupa anumite secvente ale procesului de predare-invatare

4.     se precizeaza situatiile de invatare, respectiv conditiile care determina modificariule educative preconizate

5.     orice obiectiv să se refere la activitatea de învățare a elevului, nu la activitatea profesorului

6.     trebuie formulat in cat mai putine cuvinte si in termeni comportamentali expliciti, care sa vizeze o operatie, o actiune singulara

7.     criteriul de evaluare (vizeaza nivelul reusitei sub unghi calitativ/cantitativ)indicand cat de eficient trebuie sa fie comportamentul elevilor, la ce nivel trebuie sa se situeze cunostintele acestora

Obiectivul se referă la activitatea de învățare a elevului nu la activtatea profesorului

DEFINIȚIE

Operationalizarea = activitatea de transpunere a scopurilor procesului de invatamant in obiective specifice si a acestora in obiective concrete, prin precizarea unor comportamente observabile si masurabile

- presupune transformarea unui obiectiv in operatii , manifestari direct observabile, ceea ce pretinde delimitare si secventiere analitica a obiectivelor si concretizarea lor

Criterii de operationalizare a obiectivelor:

Cezar Barzea:

1.     un ob. operational precizeaza o modificare calitativa a capacitatii elevilor

2.     e necesar ca pt. fiecare ob. operational sa se precizeze situatiile de invatare sau conditiile care determina modificarile proiectate si asteptate

3.     nivelul realizarii

Dupa stabilirea unui obiectiv general, sunt necesari urmatorii pasi:

-        precizarea unor comportamente esentiale care duc la obiectivul general

-        formularea unor obiective particulare prin verbe care exprima o actiune observabila

-        selectionarea obiectivelor specifice , importante pentru atingerea ob. general

-        descrierea conditiilor in care e pus elevul  cand trebuie sa demonstreze ca a atins obiectivul

-        specificarea criteriului de evaluare, respectiv specificarea performantei minime acceptabile

-        Alte criterii de operationalizare:

-        concretizarea  pretinde ca orice ob. sa se refere la activitatea elevului, nu la cea a profesorului

-        operationalizarea presupune si precizarea conditiilor didactice/psihologice in care elevii vor dovedi schimbarea calitativa/cantitativa dorita

-        evaluarea, criteriile, tipurile si modalitatile de apreciere a rezultatelor

Concret, obiectivul operationalizat trebuie sa raspundă la următoarele intrebari:

-        CINE? (elevul, grupul de elevi, clasa)

-        CE SA FACA? (va da exemple, va indica formele, va rezolva, va propune, va explica)

-        IN  CE  CONDITII? UNDE? CAND? (la sfarsitul activitatii/temei/capitolului toti elevii vor putea sa..., va cauta singur informatii

-        CAT  DE  BINE?  IN  CE  CANTITATE? (va rezolva corect 3 exercitii din 4 , dupa cateva ore)

AVANTAJE SI LIMITE ALE OPERATIONALIZARII

Valoarea operationalizarii  obiectivelor reiese din functiile pe care obiectivele le indeplinesc in contextul general al instruirii sau in contextul unei activitati: FUNCȚIILE OBECTIVELOR

-        functia anticipativa : obiectivul este anticiparea unui rezultat dezirabil si realizabil intr-un context pedagogic

-        functia evaluativa: obiectivul este un reper / sprijin pentru evaluare; raportarea rezultatelor obtinute la obiective da masura eficientei activitatii desfasurate

-        functia axiologica : obiectivul sunt expresia unor valori educationale si orienteaza elevii catre aceste valori

-        functia de organizare si reglare a intregului proces pedagogic : obiectivele sunt adevarate criterii de referinta  ce orienteaza proiectarea, desfasurarea si evaluarea tuturor activitatilor educative  si permit, in consecinta, controlul si (auto)reglarea proceselor pedagogice

Operationalizarea prezinta o serie de avantaje pt profesor:

-        faciliteaza comunicarea pedagogica

-        constituie garantia repetarii finalitatilor educatiei

-        permite o mai buna diagnoza a dificultatilor de invatare

-        furnizeaza elaborarea instrumentelor de evaluare

-        sporesc responsabilitatile cadrului didactic prin introducerea unor criterii mai ferme in evaluare

Greseli ce insotesc activitatea de operationalizare:

-        confundarea ob. cu programa sau cu temele de insusit

-        confundarea obiectivelor cu intentiile profesorului

-        formularea ob. in termeni de proces (ce treb. sa faca elevul pt a ajunge la rezultat ) in loc de produs (adica ceea ce treb. sa demonstreze pentru a arata ca stie ceea ce are de facut)

-        incuderea a mai mult de un ob. in formularea unei etape de invatare

-        exprimarea unui ob. printr-un comportament compozit, greu de evaluat, in loc de  o operatie singulara

Profesorul nu trebuie sa exagereze in operationalizarea obiectivelor, uitand de finalitatile ample, cuprinzătoare ale procesului didactic. Obiectivele trebuie ordonate pe axa simplitate-complexitate. Trebuie sa observe reactiile spontane, neasteptate ale elevilor (pot fi semnificative). In functie de disciplina, va stabili obiectivele operationale cele mai semnificative din punct de vedere didactic.