Metodologia si tehnologia instruirii
|
ü Termenul de tehnologie didactica ü ansamblul structurat al metodelor, mijloacelor de
invatare, al strategiilor de organizare a predarii-invatarii, puse in
aplicatie in interactiunea dintre educator si educat, printr-o stransa corelare a lor cu
obiectivele pedagogice, cu continuturile transmise, formele de realizare a instruirii,
modalitati de evaluare |
Tehnologie didactica - definitie |
|
ü
Tehnologia didactica este un proces complex |
|
|
Metodologia didactica vizeaza ansamblul
metodelor si procedelor didactice utilizate in procesul de invatamant. |
Metodologia didactica – ansamblu de metode
si procedee |
|
Metodologia instruirii precizeaza natura,
functiile si clasificarile posibile ale diferitelor metode de invatamant |
Metodologia instruirii
– (metode de invatamant) |
|
Metoda didactica se refera la calea ce se
urmeaza |
Metoda de
invatamant - calea urmata in procesul
de invatamant |
|
Metoda se aplica printr-o suita de operatii
concrete numite procedee |
Procedee – operatii ale
metodei |
|
Procedeul didactic reprezinta o secventa a
metodei, un simplu detaliu |
Procedeu – o secventa a
metodei |
|
Functii
specifice metodei: - functia cognitiva
(metoda devine pentru un elev un mod de a afla, de a cerceta, de a descoperi); - functia
formativ-educativa (metoda de predare nu este numai calea de transmitere a
unor cunostinte, ci un proces educativ); - functia instrumentala
(metoda serveste drept tehnica de executie, mijlocind atingerea obiectivelor
instructiv-educative); - functia normativa sau
de optimizare a actiunii (metoda arata cum trebuie sa se procedeze, cum sa se
predea si cum sa se invete astfel incat sa se obtana cele mai bune rezultate); |
Functiile metodei Cognitiva Formativ – educativa –
este un proces Instrumentala – metoda
este tehnica / instrumentul de executie Normativa – arata
normele dupa care se ixecuta actul didactic |
|
Clasificarea metodelor de invatamant - din punct de vedere istoric:
traditionale / moderne • metode traditionale; • metode moderne; - dupa extensia sferei de
aplicabilitate: • metode generale (expunerea,
prelegerea, conversatia, cursul magistral etc); • metode particulare (restranse la
predarea unei discipline; - in functie de modalitatea principala
de prezentare a cunostintelor: • metode verbale-bazate pe cuvantul
scris sau rostit; • metode intuitive-bazate pe observarea
directa, concret-senzoriala a obiectelor, fenomenelor; - dupa gradul de angajare a elevilor la
lectie: • metode pasive-centrate pe memoria
reproductiva si pe ascultarea pasiva; • metode active-necesita actiunea de
explorare personala a elevilor; - dupa functia didactica principala: • cu functie principala de predare si
comunicare; • cu functie principala de fixare si
consolidare; • cu functie principala de verificare si
apreciere a rezultatelor scolare; - in functie de modul de administrare a
experientei ce urmeaza a fi insusita: • metode algoritmice-bazate pe secvente
operationale stabile, construite inainte; • metode euristice-bazate pe
descoperirea proprie a elevilor; - dupa forma de organizare a muncii: • metode individuale-pentru fiecare
element in parte; • metode de predare-invatare in grupuri; • metode frontale, cu intreaga clasa; • metode combinate (alterneaza
variantele de mai sus); - in functie de axa de invatare mecanica
(prin receptare)-invatare constienta (prin descoperire) • sunt bazate pe invatarea mecanica
(expunerea, demonstratii cu caracter expozitiv); • metode care apartin preponderent
descoperirilor dirijate (conversatia euristica, observatia dirijata, instruirea
programata); • metode de descoperire propriu-zisa
(observarea independenta, rezolvarea de probleme, brainstormingul); |
Metode –
clasificare - istoric: traditionale / moderne - sfera aplicabila : generale /
particulare -
modalitate:
verbale/intuitive -
angajare
a elevilor active/pasive -
functia
didactica : predare si comunicare/ fixare si consolidare/ verificare si
apreciere a rezultatelor scolare; -
modul
de administrare a experientei : algoritmice/euristice -
forma
de organizare : individuale/ de predare-invatare in grupuri/ frontale, cu
intreaga clasa /combinate - axa de invatare: invatarea mecanica / descoperire
propriu-zisa/ preponderent descoperirilor dirijate |
|
Descrierea metodelor didactice Expunerea reprezinta activitatea profesorlului de a transmite
cunostinte noi sub forma unei prezentari orale, sistematice si coerente Conversatia reprezinta modalitatea de lucru in care elevii
stimulati si indrumati de catre profesor participa cu fortele si cunostintele
lor la insusirea de noi adevaruri. Demonstrarea reprezinta actiunea de imbogatire a sistemului de
cunostinte a elevului prin infatisarea
directa, nemijlocita sau mijlocita a fenomenelor realitatii obiective Experimentul reprezinta actiunea de insusire a cunostintelor de
catre elevi pe calea investigatiilor practice in laborator, in cabinete sau
ateliere (sau pe cale experimentala |
Metode didactice: Expunerea – profesorul
transmite Conversatia –
po\rofesor – elev, indrumare Demonstrarea –
imbogatire cunostinte Experimentul –
investigare - cunostinte |
|
Strategii didactice |
|
|
Invatarea prin descoperire reprezinta
metoda de invatare prin care elevul descopera cu propriile forte intelectuale
cunostinte noi. Ca si problematizare, descoperirea
didactica este o metoda de tip euristic, diferenta dintre cele doua fiind: in
cazul problematizarii ponderea cade pe aflarea solutiilor pornindu-se de la
elemente deja cunoscute |
Invatrea prin
descoperire Problematizarea |
|
3 trei tipuri de descoperiri descopererea spontana descoperirea stiintifica descoperirea didactica - elevul nu descopera
ceva nou, ci redescopera informatii cunoscute in stiinta, tehnica |
|
|
Descoperirea didactica, ca si cea
stiintifica are la baza o motivatie formuleaza
si verifica ipoteze, foloseste diverse metode de cercetare Descoperirea didactica angajeaza plenar
elevii in invatare Aplicarea acestei
metode presupune o pregatire specifica a temei respective, o pregatire
realizata de profesor. |
Descoperirea didactica |
|
Mijloace de invatare - instrumente, aparate
de laborator; - echipamente tehnice
pentru laborator; - calculatoare; - jocuri didactice |
Jocul didactic este un
mijloc de invatare |
|
faciliteaza transmiterea informatiilor
didactice |
|
|
Mijloacele de invatare se dovedesc a fi
utile in masura in care sunt integrate organic in contextul lectiilor si se
imprima o finalitate explicit pedagogica, fara suprasolicitari sau exagerari.
Mijloacele de invatare nu pot inlocui
niciodata actul predarii in care rolul principal il joaca profesorul Instruirea asistata de calculator |
|
|
-directie complementar strategica in valorizarea si potentarea metodologiei
intruirii si invatarii Invatarea
asistata de calculator: - procesul este
inevitabil in conditiile informatizarii invatarii; - este o organizare a
invatarii, este o forma moderna de instruire cu accent pe individualizare; - este o metoda bazata
pe un mijloc complex si polivalent (calculatorul) Prin invatarea asistata de calculator
profesorul este eliberat de o serie de sarcini si devine intr-o masura mai
mare un formato |
Valorizarea +
potentarea instruirii si invatarii -
inevitabila -
forma moderna de instruire -
bazata pe calculator |
|
Sistemul educational
bazat pe invatamantul asistat de calculator a realizat trecerea de la
invatarea indusa sau receptata – bazata pe intelegere, la invatarea
interactiva |
|
|
In contextul modernizarii si perfectionarii
invatamantului contemporan si mai ales al scolii viitorului apare ca necesara
si obiectiva aplicarea informaticii in invatare, utilizarea calculatoarelor,
a programelor si limbajelor informatice, indeosebi prin sistemul educational
modern, denumit, invatamant asistat de calculator |
|
|
Cele doua tipuri de invatare (indusa si
interactiva) pot coexista, avand in vedere atat rezistenta traditiei cat si
nevoia de progres, dezvoltare |
|
|
Problema informatizarii sistemului
educational este strans legata si de nivelul performantelor economice,
stiintifico – tehnice |
|
|
Imbinarea armonioasa dintre inteligenta
umana si cea artificiala a calculatoarelor se transforma intr-o sursa
intelectuala doesebita pentru generarea de noi idei, solutii, tehnologii |
|
|
Principiile invatarii programate: principiul pasilor mici principiul participarii si invatarii active principiul repetarii integrate si intaririi
imediate a cunostintelor principiul respectarii ritmului individual
de invatare principiul asigurarii progresului gradat al
performantelor principiul feed – back – ului este un
principiu fundamental |
|
|
Invatamantul programat foloseste
urmatoarele tipuri de programare : Programarea liniara Programarea ramificata Programarea combinata foloseste imbinat
cele 2 tipuri de programare prezentate mai sus |
|
|
Invatarea programata se realizeaza prin
intermediul : Manualelor de invatarea programata Masinile de invatare programata sunt in general calculatoarele |
|
|
Caracteristicile
invatarii programate: 1) asigura unitatea
organica intre functiile de comunicare, stocare si control, determinand
ameliorarea invatarii prin manifestarea feed –back – ului. 2) sporeste ritmul
invatarii si se reduce timpul de studiu; 3) scuteste profesorul
de o serie de acte didactice de rutina, pe care le pot indeplini cu succes
masinile (de exemplu predarea, repetarea, evaluarea); 4) instruirea programata necesita imbinarea
studiului prin intermediul manualului sau masinii cu lectura altor materiale
bibliografice si cu experimentul, precum si cu mentinerea relatiei profesor –
elev |
|
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu