luni, 26 septembrie 2022

TITULARIZARE ÎNVĂȚĂTORI - Metodologia si tehnologia instruirii

 

Metodologia si tehnologia instruirii

ü  Termenul de tehnologie didactica

ü  ansamblul structurat al metodelor, mijloacelor de invatare, al strategiilor de organizare a predarii-invatarii, puse in aplicatie in interactiunea dintre educator si educat, printr-o stransa corelare a lor cu obiectivele pedagogice, cu continuturile transmise, formele de realizare a instruirii, modalitati de evaluare

 

Tehnologie didactica - definitie

ü  Tehnologia didactica este un proces complex

 

 

Metodologia didactica vizeaza ansamblul metodelor si procedelor didactice utilizate in procesul de invatamant.

Metodologia didactica – ansamblu de metode si procedee

Metodologia instruirii precizeaza natura, functiile si clasificarile posibile ale diferitelor metode de invatamant

 

Metodologia instruirii – (metode de invatamant)

Metoda didactica se refera la calea ce se urmeaza

 

Metoda de invatamant  - calea urmata in procesul de invatamant

 

Metoda se aplica printr-o suita de operatii concrete numite procedee

 

Procedee – operatii ale metodei

Procedeul didactic reprezinta o secventa a metodei, un simplu detaliu

 

Procedeu – o secventa a metodei

Functii specifice metodei:

- functia cognitiva (metoda devine pentru un elev un mod de a afla, de a cerceta, de a descoperi);

- functia formativ-educativa (metoda de predare nu este numai calea de transmitere a unor cunostinte, ci un proces educativ);

- functia instrumentala (metoda serveste drept tehnica de executie, mijlocind atingerea obiectivelor instructiv-educative);

- functia normativa sau de optimizare a actiunii (metoda arata cum trebuie sa se procedeze, cum sa se predea si cum sa se invete astfel incat sa se obtana cele mai bune rezultate);

Functiile metodei

Cognitiva

Formativ – educativa – este un proces

Instrumentala – metoda este tehnica / instrumentul de executie

Normativa – arata normele dupa care se ixecuta actul didactic

Clasificarea metodelor de invatamant

- din punct de vedere istoric: traditionale / moderne

• metode traditionale;

• metode moderne;

- dupa extensia sferei de aplicabilitate:

• metode generale (expunerea, prelegerea, conversatia, cursul magistral etc);

• metode particulare (restranse la predarea unei discipline;

- in functie de modalitatea principala de prezentare a cunostintelor:

• metode verbale-bazate pe cuvantul scris sau rostit;

• metode intuitive-bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a obiectelor, fenomenelor;

- dupa gradul de angajare a elevilor la lectie:

• metode pasive-centrate pe memoria reproductiva si pe ascultarea pasiva;

• metode active-necesita actiunea de explorare personala a elevilor;

- dupa functia didactica principala:

• cu functie principala de predare si comunicare;

• cu functie principala de fixare si consolidare;

• cu functie principala de verificare si apreciere a rezultatelor scolare;

- in functie de modul de administrare a experientei ce urmeaza a fi insusita:

• metode algoritmice-bazate pe secvente operationale stabile, construite inainte;

• metode euristice-bazate pe descoperirea proprie a elevilor;

- dupa forma de organizare a muncii:

• metode individuale-pentru fiecare element in parte;

• metode de predare-invatare in grupuri;

• metode frontale, cu intreaga clasa;

• metode combinate (alterneaza variantele de mai sus);

- in functie de axa de invatare mecanica (prin receptare)-invatare constienta (prin descoperire)

• sunt bazate pe invatarea mecanica (expunerea, demonstratii cu caracter expozitiv);

• metode care apartin preponderent descoperirilor dirijate (conversatia euristica,

observatia dirijata, instruirea programata);

• metode de descoperire propriu-zisa (observarea independenta, rezolvarea de probleme,

brainstormingul);

 

Metode – clasificare

-    istoric: traditionale / moderne

-    sfera aplicabila : generale / particulare

-    modalitate: verbale/intuitive

-    angajare a elevilor active/pasive

-    functia didactica : predare si comunicare/ fixare si consolidare/ verificare si apreciere a rezultatelor scolare;

-    modul de administrare a experientei : algoritmice/euristice

-    forma de organizare : individuale/ de predare-invatare in grupuri/ frontale, cu intreaga clasa /combinate

-    axa de invatare: invatarea mecanica / descoperire propriu-zisa/ preponderent descoperirilor dirijate

Descrierea metodelor didactice

Expunerea reprezinta activitatea profesorlului de a transmite cunostinte noi sub forma unei prezentari orale, sistematice si coerente

Conversatia reprezinta modalitatea de lucru in care elevii stimulati si indrumati de catre profesor participa cu fortele si cunostintele lor la insusirea de noi adevaruri.

Demonstrarea reprezinta actiunea de imbogatire a sistemului de cunostinte a elevului prin  infatisarea directa, nemijlocita sau mijlocita a fenomenelor realitatii obiective

Experimentul reprezinta actiunea de insusire a cunostintelor de catre elevi pe calea investigatiilor practice in laborator, in cabinete sau ateliere (sau pe cale experimentala

 

Metode didactice:

Expunerea – profesorul transmite

Conversatia – po\rofesor – elev, indrumare

Demonstrarea – imbogatire cunostinte

Experimentul – investigare - cunostinte

Strategii didactice

 

 

Invatarea prin descoperire reprezinta metoda de invatare prin care elevul descopera cu propriile forte intelectuale cunostinte noi.

Ca si problematizare, descoperirea didactica este o metoda de tip euristic, diferenta dintre cele doua fiind: in cazul problematizarii ponderea cade pe aflarea solutiilor pornindu-se de la elemente deja cunoscute

 

Invatrea prin descoperire

Problematizarea

3 trei tipuri de descoperiri

descopererea spontana

descoperirea stiintifica

descoperirea didactica - elevul nu descopera ceva nou, ci redescopera informatii cunoscute in stiinta, tehnica

 

 

Descoperirea didactica, ca si cea stiintifica are la baza o motivatie  formuleaza si verifica ipoteze, foloseste diverse metode de cercetare

Descoperirea didactica angajeaza plenar elevii in invatare

Aplicarea acestei metode presupune o pregatire specifica a temei respective, o pregatire realizata de profesor.

Descoperirea didactica

Mijloace de invatare

- instrumente, aparate de laborator;

- echipamente tehnice pentru laborator;

- calculatoare;

- jocuri didactice

Jocul didactic este un mijloc de invatare

faciliteaza transmiterea informatiilor didactice

 

 

Mijloacele de invatare se dovedesc a fi utile in masura in care sunt integrate organic in contextul lectiilor si se imprima o finalitate explicit pedagogica, fara suprasolicitari sau exagerari.

Mijloacele de invatare nu pot inlocui niciodata actul predarii in care rolul principal il joaca profesorul

Instruirea asistata de calculator

 

-directie complementar strategica in valorizarea si potentarea metodologiei intruirii si invatarii

Invatarea asistata de calculator:

- procesul este inevitabil in conditiile informatizarii invatarii;

- este o organizare a invatarii, este o forma moderna de instruire cu accent pe individualizare;

- este o metoda bazata pe un mijloc complex si polivalent (calculatorul)

Prin invatarea asistata de calculator profesorul este eliberat de o serie de sarcini si devine intr-o masura mai mare un formato

 

Valorizarea + potentarea instruirii si invatarii

-        inevitabila

-        forma moderna de instruire

-        bazata pe calculator

Sistemul educational bazat pe invatamantul asistat de calculator a realizat trecerea de la invatarea indusa sau receptata – bazata pe intelegere, la invatarea interactiva

 

In contextul modernizarii si perfectionarii invatamantului contemporan si mai ales al scolii viitorului apare ca necesara si obiectiva aplicarea informaticii in invatare, utilizarea calculatoarelor, a programelor si limbajelor informatice, indeosebi prin sistemul educational modern, denumit, invatamant asistat de calculator

 

 

Cele doua tipuri de invatare (indusa si interactiva) pot coexista, avand in vedere atat rezistenta traditiei cat si nevoia de progres, dezvoltare

 

 

Problema informatizarii sistemului educational este strans legata si de nivelul performantelor economice, stiintifico – tehnice

 

 

Imbinarea armonioasa dintre inteligenta umana si cea artificiala a calculatoarelor se transforma intr-o sursa intelectuala doesebita pentru generarea de noi idei, solutii, tehnologii

 

 

Principiile invatarii programate:

principiul pasilor mici

principiul participarii si invatarii active

principiul repetarii integrate si intaririi imediate a cunostintelor

principiul respectarii ritmului individual de invatare

principiul asigurarii progresului gradat al performantelor

principiul feed – back – ului este un principiu fundamental

 

Invatamantul programat foloseste urmatoarele tipuri de programare :

Programarea liniara

Programarea ramificata

Programarea combinata foloseste imbinat cele 2 tipuri de programare prezentate mai sus

 

 

Invatarea programata se realizeaza prin intermediul :

Manualelor de invatarea programata

Masinile de invatare programata sunt in general calculatoarele

 

 

Caracteristicile invatarii programate:

1) asigura unitatea organica intre functiile de comunicare, stocare si control, determinand ameliorarea invatarii prin manifestarea feed –back – ului.

2) sporeste ritmul invatarii si se reduce timpul de studiu;

3) scuteste profesorul de o serie de acte didactice de rutina, pe care le pot indeplini cu succes masinile (de exemplu predarea, repetarea, evaluarea);

4) instruirea programata necesita imbinarea studiului prin intermediul manualului sau masinii cu lectura altor materiale bibliografice si cu experimentul, precum si cu mentinerea relatiei profesor – elev

 

.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

TITULARIZARE ÎNVĂȚĂTORI - LITERATURĂ

  INVATATORI - LITERATURA  I. SPECII  LITERARE :  1. Basmul cult 2. Povestirea 3. Nuvela 4. Romanul II. POEZIA 1. Luceafarul –...