TITULARIZARE ÎNVĂȚĂTORI - STRATEGIILE DIDACTICE

 

STRATEGIILE DIDACTICE

 

I.                 STRATEGIA DIDACTICĂ  reprezintă   un  sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale și alte resurse  educaționale care vizează atingerea unor obiective.

-        Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi învăţare(informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare).

-        Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica.

-        Metoda vizeaza o activitate de predare-învatare-evaluare. – PRACTICUL aplicat  ce facem la clasa, ce aplicam

-        Strategia vizeaza procesul de instruire în ansamblu si nu o secventa de instruire. – TEORIA de urmarit in actul didactic (ce avem de facut)

II.                METODE DE INVATAMANT :  acele căi prin care elevii ajung, in procesul de invatamant, sub coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice.

Metoda didactică - Este „o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un mod comun de a proceda care reunește într-un tot familiar eforturile profesorului și ale elevilor săi" (I. Cerghit)

Tehnica didactică - Presupune „îmbinarea mai multor procedee didactice ca soluție practică însoțită de mijloace pentru realizarea activităților didactice“ (M. Ionescu, I. Radu).

Procedeul didactic - este „o particularizare sau o componentă a metodei; procedeele didactice sunt practice (soluții didactice practice) însoțite, după caz, de tehnici și mijloace didactice, pentru realizarea metodelor didactice“

-        Relația dintre metode, tehnici și procedee este una foarte dinamică și complexă

 Metodologia didactică Desemnează fie combinația mai multor metode prin care se realizează efectiv actul educativ.

Tehnologia didactică - Reprezintă „ansamblul tehnicilor și cunoștințelor practice imaginat pentru a organiza, a testa și a asigura funcționalitatea instituției școlare la nivel de system El desemnează, în esență (și în accepțiune actuală) ansamblul metodologiei didactice corelat cu mijloacele de învățământ asociate.

Strategia didactică - Desemnează „un mod de abordare a unei situații de instruire“ care permite/presupune „raționalizarea conținuturilor“; determină „structurile acționale“; o „combinatorică structurală“ între „metode, mijloace, forme, relații, decizia instrucțională“ și care vizează „optimizarea instruirii“. Ea depinde de: concepția pedagogică a cadrului didactic, obiectivele instructiveducative, conținuturile instruirii, tipul de învățare necesară, stilul de predare al profesorului, caracteristicile psihosociale ale partenerilor ergonomia spațiului instructiv-educativ

Strategiile de instruire

-        sunt elemente complexe ale realității pedagogice;

-        se clasifică după criterii diverse (după domeniul activităților instrucționale predominante: cognitive, psihomotorii, afectivmotivaționale, combinatorii; după logica gândirii: inductive, deductive, analogice, transductive, mixte; după gradul de structurare a sarcinilor de instruire: algoritmice, nealgoritmice, euristice

-        presupun combinarea (dezirabil optimă) a tuturor elementelor procesului instructiv-educativ

-        a fost definita ca un mod de combinare si organizare cronologica a ansamblului de metode si mijloace alese pentru a atinge anumite obiective

-        este expresia unității organice a metodelor, procedeelor, mijloacelor de învățământ și a modurilor de organizare a învățării (frontal, pe grupe și individual)

-        este un termen unificator, integrator, care reuneste sarcinile de învatare cu situatiile de învatare, reprezentând un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective

-        este necesara în orice act pedagogic

-        este conceputa ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicati actorii predarii - învatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate.

-        prefigureaza traseul metodic

-        strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica, deoarece acestea din urma vizeaza o activitate de predare-învatare-evaluare, în timp ce strategia vizeaza procesul de instruire în ansamblu si nu o secventa de instruire.

-        componente ale strategiei didactice sunt: (OMMO)

•      sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educaționale

•      sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor didactice

•      sistemul mijloacelor de învatamânt, respectiv a resurselor utilizate

•      sistemul obiectivelor operationale

-       COMPONENTE: formele de organizare, sistemul metodelor si procedeelor, mijloacele, obiectivele (organizarea, metodele, mijloacele, obiectivele – OMMO)

-        caracteristici:

•      implica pe cel care învata în situatii specifice de învatare;

•      rationalizeaza si adecveaza continutul instruirii la particularitatile psihoindividuale

•     creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte componente ale procesului de instruire

•     presupune combinarea contextuala, originala, unica, uneori, a elementelor procesului instructiv-educativ.

-       Clasificare :

o   Dupa activitatea dominanta (de predare, de invatare , de evaluare)

o   Natura obiectivelor dominante : Cognitive; Afective ; Psihomotorii; In combinații variate a lor;

o   Modul de dirijare a învățării: De dirijare pas cu pas (algoritmice); De semidirijare (semialgoritmice); De nedirijare (creative).

o   Tipul de raționament abordat Inductive; Deductive; Transductive; Analogice; Combinate

-       alta clasificare: inductive (particular – general), deductive (invers), analogice (dupa modele), transductive (explicatii prin metfore), mixte (inductive-eductive), euristice (descoperire)

-       strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare și învățare( informative și activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare).

-        Perfecționarea metodologiei prin principiile didactice

-        Strategiile moderne nu trebuie rupte de cele tradiționale

Metoda de invatamant

-        Metode=cai folosite in scoala de catre professor

-        Folosite ca mijloace de formare si deszvoltare a priceperilor, deprinderilor

-        a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităților de învățare și de muncă independentă, cu activitățile de cooperare, de învățare în grup și de muncă interdependentă – JEAN PIAGET

-        dinamica intergrupala = interactiunea :

o   stimulativa

o   creste efortul si productivitatea

o   autodescoperirea

o   dezvolta capacitatile elevilor de a lucra impreuna

o   dezv inteligentele multiple – lingvistica, logico – matematica, spatiala, inter si intrapersonala, naturalista, morala

o   dezv capacitati cognitive complexe

o   permite impartirea sarcinilor si responsabilitatilor

o   timpul de solutionare este mai scurt

o   lucrul în echipă oferă elevilor posibilitatea de a-și împărtăși părerile

o   se reduce la minim fenomenul blocajului

o   sentiment de încredere, de siguranță

o   educarea stăpânirii de sine

-        Învățământul modern preconizează o metodologie axată pe acțiune

-        Clasificarea metodelor și tehnicilor interactive de grup

o   După funcția didactică principală putem clasifica metodele și tehnicile interactive de grup astfel:

-     Metode de predare-învățare interactivă în grup:

•      Metoda predării/învățării reciproce (Reciprocal teaching - Palinscar);

•      Metoda Jigsaw (Mozaicul);

•      Citirea cuprinzătoare;

•      Cascada (Cascade);

•     STAD (Student Teams Achievement Division) - Metoda învățării pe grupe mici;

•      TGT (Teams/Games/Tournaments) - Metoda turnirurilor între echipe;

•      Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles);

•      Metoda piramidei;

•      Învățarea dramatizată;

-     Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare:

•      Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map);

•      Matricele;

•      Lanțurile cognitive;

•      Fishbone maps (scheletul de pește);

•      Diagrama cauzelor și a efectului;

•      Pânza de păianjăn ( Spider map - Webs);

•      Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique);

•      Metoda R.A.I. ;

•      Cartonașele luminoase;

•      Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității:

•      Brainstorming;

•      Starbursting (Explozia stelară);

•      Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats - Edward de Bono);

•      Caruselul;

•      Multi-voting;

•      Masa rotundă;

•      Interviul de grup;

•      Studiul de caz

•      Incidentul critic;

•      Phillips 6/6;

•      Tehnica 6/3/5;

•      Controversa creativă;

•      Fishbowl (tehnica acvariului);

•      Tehnica focus grup;

•      Patru colțuri (Four corners);

•      Metoda Frisco;

•      Sinectica;

•      Buzz-groups;

•      Metoda Delphi;

-     Metode de cercetare în grup:

o   Tema sau proiectul de cercetare în grup;

o   Experimentul pe echipe;

o   Portofoliul de grup

-        Valențele formativ-educative :

o   stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor

o   exersează capacitățile de analiză și de luare a deciziilor

o   asigură o mai bună punere în practică a cunoștințelor

o   asigură o mai bună clarificare conceptuală și o integrare ușoară acunoștințelor

o   oferă o perspectivă de ansamblu asupra activității elevului pe o perioadă mai lungă de timp

o   asigură un demers interactiv al actului de predare-învățare-evaluare

o   descurajează practicile de speculare sau de învățare doar pentru notă

-        4.Forme de organizare a procesului de invatamant

-        Practica didactica a identificat trei moduri de organizare a activitatii didactice, în functie de maniera de desfasurare, fiecare configurând continuturi, relatii, suporturi si resurse specifice:

o   activitati frontale,

o   activitati de grup si

o   activitati individuale.

-        Activitatile frontale:

-        se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate, al muncii egale cu toti elevii

-        Predominanta este aici activitatea profesorului

-        bazată exclusiv pe expunere

-        elevii execută în același timp și în același sistem, aceleași sarcini, dar fiecare lucreaza strict individual

-        este de preferat atunci când se intenționeaza expunerea unor noțiuni fundamentale

-        profesorul are rolul principal, organizează, conduce și dirijează

-        profesorul, in mod frontal, transmite informații, explică, demonstrează, argumentează, formulează întrebări, dirijează activitatea tuturor elevilor, iar elevii rezolvă, simultan si în același ritm, sarcinile de instruire

-        Învățământul frontal este denumit magistral - învățământul magistral poate fi individual (dacă profesorul predă unui singur elev), frontal (profesorul predă unei clase de elevi) și pe grupe (profesorul predă unor grupe de elevi).

-        Activitatile de grup

-        De tip tradițional rămâne și instruirea în grup, pe clase convenționale, cu un efectiv de aproximativ 30 de elevi.

-        devine o sursă generatoare de energii

-        Clasa are astfel toate șansele să se afirme ca un grup puternic

-        activitate de grup favorizează structurarea gândirii și a cunoașterii

-        Grupele pot fi - omogene -microcolectivități formale, respectiv alcătuite după criterii bine stabilite în prealabil și cu o structură precisă (de exemplu, elevi cu același nivel de pregatire la disciplina respectivă, cu aceleași nevoi educaționale, cu aceleași interese sau motivații) si  neomogene/ eterogene - microcolectivități informale, respectiv constituite prin inițiative spontane, individuale, după prerințele elevilor și care au un coordonator

-        Organizarea în binom presupune activitatea  acestora în perechi

-        Activitatile individuale

-        Formele individuale de activitate pun accentul pe munca independentă

-        Psihologic- invătarea este, prin natura ei, individuala

-        forta personalității individuale devine o necesitate cardinală

-        promovarea formelor individuale își găsește justificare în orientările și tendintele actuale imprimate evolutiei invătământului

-        creșterea cerintelor de invatare continua (educatie permanentă) și de autoinstruire, fac necesară deprinderea elevilor cu studiul independent și intensificarea acestei modalităti de lucru

-        Instruirea bazată pe forme de muncă individuale se poate realiza prin:

o   studiu independent (studiu auto-dirijat, semi-autodirijat); invatare programatâ;

o   invătare asistată de calculator; adoptarea unui sistem tutorial + „invătare deplină" (de tipul un profesor — 3-4 elevi); planuri de activitate individuală;

o   elaborări de proiecte;

o   activităti de cercetare;

o   programe individualizate auto-propuse (autonome);

o   programe puternic independente etc.

-        Organizarea individuală  se asigură in doua categorii de situații educaționale

o   in situațiile în care profesorul isi exercită influențele educative asupra unui singur elev

o   în situațiile în care fiecare elev realizează sarcinile de instruire mod independent de colegii săi, cu sau fără sprijin din partea profesorului sau se autoinstruieste

-        termenii "individual" și "independent" - Activitatea individuala a elevilor poate fi independentă

activitatea independentă poate, fi individuala si pe grupe si presupune autoinformarea elevilor, autoorganizarea și autoînvățare.

-        variante de organizare individuală a activității elevilor:

o   cu sarcini de instruire comune pentru toti elevii,

o   cu teme diferențiate pe grupe de nivel,

o   cu teme diferite pentru fiecare elev - activitatea se numește individualizata sau personalizată

-        Alte forme de organizare si proiectare a procesului de invatamant

o   Proiectele

o   Consultatiile

o   Meditatiile

o   Vizitele si excursiile de studiu

o   Practica in productie/pedagogica

o   Studiul individual

o   Timpul liber sau loisir—ul se poate denumi „timp la dispoziție”

-        Forme noi de organizare a procesului de invatamant

o   Sistemului modular continutul programelor e divizat in moduli sau unitati. Studiul este individual, fiecare elev parcurge modulele in ritm propriu. Promovarea se face anual, cu posibilitatea de a completa pregatirea la una sau mai multe discipline

o   intocmirea modular flexibila a programelor - elevii nu mai sunt grupati doar din punct de vedere al varstei cronologice, ci dupa capacitatea de munca

o   Instruirea pe grupe (clase) de nivel

o   Non-gradet school

o   Sistemul team-teaching - scoli cu grupe de nivel (mai ales la nivel materii).

o   Activitati practice si jocuri bazate pe interesele spontane ale elevilor - valorifica interesele spontane pentru cunoastere ale copilului; se bazeaza pe formula „learning by doing” (a invata facand

o   Organizarea activitatii in clase organizate pe discipline, nu pe criteriul varstei - imbina activitatea individuala cu activitatea comuna elevii pot fi in clase diferite, la discipline diferite.

o   Organizarea activitatii pe „centre de interes” - organizarea instruirii pe baza de „proiecte” (teme complexe) ce presupune cunostinte din mai multe domenii si efectuarea de lucrari practice

o   Organizarea activitatilor pe grupe de elevi

-        Diferentierea activitatii didactice se realizeaza prin imbinarea muncii frontale cu cea pe grupe mici si individualizata. Acesta este o modalitate de ridicare a eficientei lectiei

-        5.Instruirea asistata de calculator

-        o metodă didactică ce valorifică principiile de modelare și de analiză cibernetică a activității de instruire în contextul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale, caracteristice societății de tip postindustrial

-        se referă la utilizarea calculatorului în procesul de învățământ, în scopuri didactice. Introducerea calculatorului presupune: o linie didactică bine precizată, cu orientări pedagogice, psihologice și metodice; cadre didactice cu pregătirea necesară

-        valorifică următoarele operații didactice :

o   organizarea informației conform cerințelor programei adaptabile la capacitățile fiecărui elev;

o   provocarea cognitivă a elevului prin secvențe didactice și întrebări care vizează depistarea unor lacune, probleme, situații-problemă;

o   rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau dobândirea informațiilor

o   necesare de la nivelul resurselor tehnologice activate de/prin calculator; asigurarea (auto)evaluării rezultatelor elevului prin medierea resurselor autoreglatorii existente la nivelul calculatorului;

o   realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme, module de studiu; lecții, grupuri de lecții, subcapitole, capitole, discipline școlare; asigurarea unor exerciții suplimentare de stimulare a creativității elevului

-        Obiective:

o   să utilizeze calculatorul și tehnologiile multimedia, ca o modalitate de comunicare în diferite situații

o   să înțeleagă cum textul și imaginile sunt folosite pentru informarea și influențarea oamenilor

o   să înțeleagă că mijloacele multimedia pot influența limbajul nostru și că pot schimba condițiile de comunicare dintre oameni

o   să se orienteze singuri în cantitatea imensă de informații oferită de către calculator (în special pe Internet) și să le dezvolte aptitudinea de a selecta și evalua diversele tipuri de informații să selecteze cele mai optime programe software pentru predarea / evaluarea diverselor tipuri de informații.

-        Este vorba de o strategie de instruire cunoscută sub numele de instruirea asistată de calculator

-        este o modalitate de instruire individuală a elevilor prin intermediul programelor pe calculator (denumite soft educațional), care dirijează pas cu pas drumul elevului de la necunoaștere la cunoaștere prin efort propriu și în ritmul său de învățare

-        Caracterizarea IAC

-        Modalitate de instruire în care elevul parcurge in ritm propriu și prin efort independent un continut de instruire cu ajutorul unui program de un anumit tip care îi asigură posibilitatea autoverificării

-        Potențialul pedagogic

o   Dezvoltă capacitățile individuale de planificare și organizare

o   Stimulează spiritul de initiațivă și capacitățile individuale de activitate nedirijată de profesor

o   Sporește încrederea în forțele proprii

o   Prestațiile individuale și de grup ale elevilor pot fi stocate și prelucrate statistic pentru a fi examinate de profesor pe parcursul și la finele lecției.

o   Programul, prin ramificațiile sale, poate să ofere suport de instruire diferențiat, asigurând ritmul propriu de învățare, deoarece calculatorul permite înregistrarea vitezei cu care elevul răspunde la solicitările oferite de softul educațional. Folosirea softului educațional în timpul extrașcolar la

o   dispoziția elevului prin utilizarea CD-urilor specializate.

o   Activizează maximal gândirea elevilor, individualizează actul învățării și asigură activități diferențiate.

o   Elimină timpii morți sau redundanți din activitățile elevilor.

o   Realizează conexiunea inversa la cel mai înalt nivel

o   Modifică relația de subordonare totală a elevilor față de profesor în relații de parteneriat.

-        Condiții pentru difuziunea instruirii asistate de calculator în practica școlară:

o   adaptarea educației la necesitățile actuale și de perspectivă ale societății;

o   îmbogățirea și modernizarea permanentă a sistemului metodelor de învățământ;

o   realizarea de progrese în domeniul informaticii, al calculatoarelor și al tehnologiilor de comunicare.

-        produsele informatice (care sunt produse intelectuale) sunt numite software; aparatura electronică este numită hardware; elaborarea lecțiilor și a celorlalte forme de organizare a activității este numită courseware

-        Importanța introducerii calculatorului în școală:

o   reprezintă o strategie de lucru a profesorului și a elevilor de tip interactiv, un nou mod de concepere a instruirii și învățării;

o   se inserează în contextul învățământului pe clase și lecții;

o   simulează procese și fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidență;

o   construiește contexte pentru aplicații ale conceptelor, oferind celor ce studiază și limbajul cu ajutorul căruia ei își pot descrie propria activitate.

-        Principiile specifice instruirii asistate de calculator:

o   principiul participării active și independente a elevului;

o   principiul pașilor mici;

o   principiul progresului gradat;

o   principiul întăririi imediate a răspunsului;

o   principiul ritmului individual de studiu;

o   principiul răspunsurilor corecte;

o   principiul repetiției

-        Teoria și metodologia instruirii

-        Metoda instruirii programate dezvoltă propriile sale principii

o   principiul pașilor mici - se referă la divizarea materiei în unități de conținut, care asigură elevului șansa reușitei și a continuității în activitatea de predare-învățare- evaluare;

o   principiul comportamentului activ - vizează dirijarea efortului elevului în direcția selecționării, înțelegerii și aplicării informației necesare pentru elaborarea unui răspuns corect;

o   principiul evaluării imediate a răspunsului - înseamnă întărirea pozitivă sau negativă a comportamentului elevului în funcție de reușita sau nereușita în îndeplinirea sarcinii de învățare corespunzătoare fiecărui „pas”;

o   principiul ritmului individual de învățare - vizează respectarea și valorificarea particularităților elevului, demonstrate prin modul și timpul de parcurgere al fiecărui „pas”.

-        Tipuri de programe

-        - Din punctul de vedere al formei răspunsului la temele de control

o   programe cu răspuns construit, la care elevului i se cere să formuleze răspunsul la tema cuprinsă în secvența studiată

o   programe cu răspuns la alegere, în care elevului i se prezintă mai multe răspunsuri și i se cere să aleagă răspunsul cerut

-        Din punctul de vedere al înlănțuirii secvențelor și temelor

o   programe liniare la care nu se prezintă explicații

o   programe ramificate la care răspunsul corect duce la secvența următoare

-        Programarea liniară  propune următoarea structură de proiectare a secvențelor de instruire:

o   informarea elevului;

o   prezentarea sarcinii didactice: întrebare, exercițiu, problemă;

o   rezervarea spațiului și a timpului necesar pentru îndeplinirea sarcinii;

o   oferirea variantei de răspuns corect, necesar pentru evaluarea fiecărui „pas”.

-        Programarea ramificată

o   nu urmărește numai preîntâmpinarea greșelilor - ca în cazul variantei liniare  ci tratarea acestora în diferite modalități de întărire negativă

-        Secvența de instruire, proiectată în cazul instruirii ramificate are următoarea structură

o   informarea elevului;

o   prezentarea sarcinii didactice: temă, întrebare, exercițiu, problemă;

o   rezervarea spațiului și timpului pentru alegerea răspunsului;

o   întărirea pozitivă, în cazul răspunsului corect, care asigură trecerea la informația necesară pentru parcurgerea secvenței următoare /„pasului” următor;

o   întărirea negativă, în cazul alegerii răspunsului incorect

o   confirmarea răspunsului (corect sauincorect) în varianta de întărire pozitivă, respectiv în cea de întărire negativă;

o   informarea din secvența următoare (Țîrcovnicu, 1975).

-        În toate situațiile, însă, rolul profesorului rămâne determinant

-        Avantajele și dezavantajele instruirii asistate de calculator

-        conștientizarea valorii interactive a informației alese; sistematizarea rapidă a unui volum mare de informații; difuzarea eficientă a unor informații esențiale solicitate de un număr ridicat de participanți la actul didactic;

-        individualizarea reală și completă a învățării, adaptabilă la ritmul fiecărui elev prin „asistență pedagogică” imediată, realizată/realizabilă de/prin calculator;

-        stimularea capacității profesorului de „a deveni un adevărat educator: ghid și animator, evaluator și îndeosebi formator preocupat de cultivarea atitudinilor superioare” (Văideanu, 1988).

-        Facilități oferite de utilizarea calculatorului

o   simularea unor procese și fenomene în mișcare prin imagini animate;

o   crearea de situații - problemă cu valoare stimulativă și motivațională pentru elevi; îmbunătățirea procesului de conexiune inversă;

o   desfășurarea de activități diferențiate pe grupe de nivel;

o   desfășurarea de activități de autoinstruire;

o   desfășurarea de activități de autotestare;

o   desfășurarea de activități recapitulative; organizarea de jocuri didactice în scopul aprofundării cunoștințelor și abilităților.

-        Meritul deosebit al instruirii asistate de calculator constă în faptul că presupune participarea activă a elevilor în procesul de predare - învățare și că permite dezvoltarea intelectuală a acestora, adecvată ritmului lor de lucru

-        Limite ale instruirii asistate pe calculator :

o   individualizarea excesivă a învățării duce la negarea dialogului elev/profesor și la izolarea actului de învățare în contextul său psihosocial;

o   segmentează și atomizează prea mult material de învățat;

o   duce prea mult la „tutelare”, dirijând pas cu pas activitatea mentală a subiectului și, prin aceasta, împiedicându-l să-și dezvolte capacitățile creatoare.

o   Favorizează decalajul in pregatirea elevilor

o   Necesita eforturi personale importante care depind de motivația proprie Elevii obosesc repede

o   Favorizeaza lenea de a gândi, întrucat elevii se obișnuiesc să primească informația gata elaborată

-        instruirea programată nu poate cuprinde întregul proces instructiv-educativ și nu poate constitui o metodă generală și universală în pedagogie, în primul rând din cauză că modelul cibernetic al procesului de învățământ pe care se bazează îl reprezintă

-        instruirea programată prezintă, datorită formalizării procesului de instruire, și pericolul formalismului și al standardizării cunoștințelor

-        integrarea noilor tehnologii  conferă activității elevului un caracter reactiv și proactiv, în raport cu informația vehiculată, cu timpul real de învățare

-        Interactiunea obiective - continuturi - strategii in instruirea scolara

-        Orice act instructiv-educativ performant impune si tinde spre o forma optimala de planificare. Orice efort în acest sens vizeaza coordonatele active, dinamice ale activitatii, adica zona tehnologiei si strategiilor didactice

-        Relatia dintre obiective, continuturi si strategii confera specificitatea unui program de instruire.

-        Strategia are un caracter normativ în sensul ca sugereaza un traseu general de parcurs, dar totodata ea nu este un traseu unic si definitiv, deoarece ea nu exclude modificari si ajustari în raport de derularea procesului si de obiectivele propuse.

-        O strategie didactica prescrie modul în care elevul este pus în contact cu continutul de înva tare, adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul de învatare.

-        Relație obiective-continuturi-strategii in instruirea scolara exprimă algoritmul ce trebuie urmat în elaborarea proiectării didactice:

o   se stabilesc la început obiectivele-cadru (generale), apoi cele de referință și operaționale, precizându-se activitățile de învățare;

o   urmează analiza resurselor umane (clasa de elevi), ținând seama de nivelul de inteligență al elevilor, de motivația învățării și de aptitudinile lor. Se vor avea în vedere golurile din cunoștințe, nivelul de cunoștințe al elevilor, deprinderile și modul de învățare;

o   conținuturile procesului de predare - învățare se stabilesc în funcție de obiective, de resursele umane și materiale existente;

o   strategiile didactice și metodele de predare - învățare - evaluare se stabilesc în raport de obiectivele educaționale și de conținuturi;

o   în funcție de obiective, conținuturi și strategii se precizează formele de organizare a activităților didactice, adică tipurile de lecții și alte activități educaționale; toate acestea se realizează de către profesor prin comportamentul său didactic.