Se știe că educația timpurie (și nu numai), nu poate funcționa fără mijloace de învățământ ca elemente ce aparțin strategiilor didactice. În accepțiunea proprie, mijloc de învățământ înseamnă orice suport de lucru (fizic și electronic) care facilitează transmiterea și internalizarea informațiilor predate. Îl considerăm un adevărat instrument fără de care nu putem realiza instruirea educabilului și, firește, dezvoltarea lui plenară.
În altă
ordine de idei, instrumentarul alcătuit
din mijloace de învățământ contribuie la formarea compentențelor subiectului.
În condițiile de față, ne raportăm la nivelul pre-elementar, nivel la care
stimularea comportamentală este prioritară pe toate palierele domeniilor de
dezvoltare. Să ne gândim, de pildă, la forța materialului
concret intuitiv tematic asupra unui
preșcolar ce atestă o conduită nepotrivită.
Carențele
de socializare pot genera, în timp, comportamente deviante. Dar folosind
mijloace de învățare adecvate situației și vârstei copilului în cauză, combatem
efectele negative pe termen lung. Puterea unei povești în lectura educatoarei
(dublată de imaginile ce îi dau sens), forța unui film de desene animate ori a
unui joc de rol sunt doar câteva dintre elementele ce pot schimba traiectoria
unui copil aflat în nevoie. Astfel, cu titlul de mijloc de învățământ, în scop
formativ, se pot utiliza planșe cu
secvențe dintr-o poveste anume, DVD-uri cu desene
animate sau cu înregistrări audio ale
unor piese de teatru susceptibile să fie reinterpretate de copii în baza unor
replici reprezentative. Seria de exemple de activități de învățare poate
continua pentru a dovedi eficiența mijloacelor cuprinse în această temă.
Indiferent
din ce categorie face parte, mijlocul de învățământ – tradițional, modern,
natural, figurativ, imitativ – are aceleași funcții:
(in)formativă, evaluativă, (re)creativă.
Pe deasupra, cu cât este mai atractiv acesta sub aspect estetic/grafic, cu atât
mai dinamice vor fi exercițiile/activitățile propuse și mai tangibile rezultatele
așteptate.
Din cele
reliefate anterior deducem specificul mijloacelor de
învățământ. Este ușor de înțeles dacă ne gândim la două dintre
acestea, evidențiate în rândurile de mai sus. În împrejurarea creată, nu
trebuie omisă ideea privind posibilitatea de a utiliza mijloace
electronice/multimedia. Prin prisma lor se încurajează formarea stilurilor de
învățare auditiv și vizual. Putem conta pe randamentul unor factori benefici,
știind cât sunt de receptivi copiii la stimulii din spectrul audio-video, la
activitățile pe domenii experiențiale și la cele liber alese. Reflectând la
acestea, educatorul animat de spiritul inovativ creează multiple oportunități în
cadrul cărora introduce mijloace de învățământ având un puternic impact asupra
demersului didactic. În cuvinte puține, specificul lor este să faciliteze
însușirea informațiilor transmise, consolidarea lor, transpunerea lor în
contexte cu caracter evaluativ, dar și în contexte ce abundă de susțineri
motivaționale.
Realizăm
că prin mijloacele invocate se poate dezvolta tot ceea ce conturează profilul
dezirabil al unui preșcolar, înainte de intrarea în clasa pregătitoare.
În
încheiere, descriem un mijloc de învățământ utilizat frecvent în educația
timpurie: CD-player-ul. Indiferent din ce parte îl privim, observăm că
valențele lui educative „înclină” spre latura în care se manifestă procesele
psihice senzoriale și mai cu seamă analizatorul auditiv. În lumina lui se poate
da frâu imaginației ... Folosindu-l cu dibăcie, educatorul cheamă, pe calea
undelor, eroi de poveste pentru sine ca să valorifice elementele de jos
pregătite. Îi cheamă în special pentru micuți, ocazie cu care îi face să vadă,
cu ochii minții, cadre de poveste ... Așa închipuite cum sunt, cadrele fac
trecerea dintr-un centru de interes în altul și, implicit, dintr-un domeniu de
dezvoltare în altul. Înțelegem lesne că, prin mijlocirea fanteziei, întreținută
cu stimuli auditivi, abordarea interdisciplinară este realizabilă și atractivă.
Realizabil este și progresul copilului per total. Înțelegem și că CD-player-ul
poate sta la baza unor activități inedite, al căror scop este mai mult decât
recreativ; este unul de identificare a tulburărilor de auz.
TEORIE
Mijloacele
de invatamant reprezinta ansamblul
de obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente si sisteme tehnice care
sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi,
evaluarea unor achizitii si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului
instructiv-educativ.
In
literatura pedagogica romaneasca, mijloacele tehnice de instruire sunt definite
ca „ansamblu al mijloacelor de invatamant cu suport tehnic si care pretind
respectarea unor norme tehnice de utilizare speciale, respectiv echipamentele
tehnice-aparatele dispozitivele, masinile, utilajele, instalatiile utilizate in
procesul didactic”.
Mijloacele
de invatamant desemnează totalitatea resurselor materiale produse ori adaptate
şi selectate în conformitate cu criterii pedagogice şi psihologice, în scopul
realizării obiectivelor instructiv – educative ale procesului de învăţământ.
Tipologia
mijloacelor de învăţământ (după funcţia pe care o îndeplinesc):
de informare şi demonstrare:
-
materiale intuitive naturale (plante, roci, substanţe chimice);
-
substitute tridimensionale ale realităţii (mulaje, machete, corpuri
geometrice);
-
substitute bidimensionale ale realităţii (fotografii, albume, tablouri,
documente, cărţi, albume, atlase, dicţionare);
- reprezentări
simbolice (numere, cuvinte, formule, note muzicale);
de exersare şi formare a deprinderilor: instrumente de
laborator, de educaţie fizică, muzicale;
de raţionalizare a timpului didactic: modele,
tipare, şabloane, ştampile, hărţi de contur, maşini de multiplicat,
calculatoare de buzunar, computere etc.;
de verificare şi evaluare a
rezultatelor şcolare: teste, referate, proiecte, portofolii, computere etc.
tehnice:
- vizuale
(epiproiectorul, epidiscolul, diascolul, videoproiectorul, camera de luat
vederi, instalaţia video);
- audio
(radioul, pick-up, magnetofon, casetofon, reportofon, player - CD);
- audio-vizuale
(videocasetofon, cameră de luat vederi în conexiune cu un monitor
De
altfel, utilitatea mijloacele tehnice moderne consta, in principal, in usurinta
de a recrea in permanenta situatia educationala, prin includerea in campul
educatiei a noilor achizitii din domeniul știintelor educatiei.
Cele
mai importante caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire,
care le confera valoarea pedagogica si, totodata anumite limite in utilizare,
sunt urmatoarele:
-
Flexibilitatea sau
adaptabilitatea, reprezinta trasatura care se refera la posibilitatile de
adaptare la necesitatile de moment
-
Generalitatea reprezinta o proprietate asociata flexibilitatii si se refera la
posibilitatea de a codifica in diferite forme, informatiile mesajelor transmise
spre receptorul uman
-
Paralelismul
este proprietatea care se refera la posibilitatea utilizarii simultane a
aceluiasi mijloc in mai multe scopuri sau de catre mai multi utilizatori, in
aceeasi unitate de timp.
-
Accesibilitatea
este o proprietate a mijloacelor tehnice determinata de complexitatea lor si de
usurinta cu care ele pot fi utilizate. Fireste, cu cat un mijloc tehnic este
mai complex, cu atat accesul utilizatorilor depinde in mai mare masura de
programe speciale de instruire pentru cunoasterea si manuirea aparatelor.
-
Siguranta si functionare este reprezinta o caracteristica aflata in corelatie cu
fiabilitatea si intretinerea si se refera la respectarea anumitor reguli si
operatii la punerea in functiune, la utilizarca si la oprirea aparatelor.
Gratie
exercitarii functiei de instruire, fiecare categorie de mijloace de invatamant
poate fi considerata o modalitate de transmitere a cunostintelor. De aceea, se
impune ca, in alegerea mijloacelor de invatamant sa se aiba in vedere eficienta
lor in transmiterea unor informatii noi, precum si in formarea unor priceperi
si deprinderi intelectuale, care se vor transforma in instrumente utile in
asimilarea de noi informatii.
Desigur
ca, profesorul este acela care proiecteaza si creaza situatii didactice in care
se utilizeaza mijloace de invatamant, organizeaza si indruma activitatea
elevului, ajutandu-l sa invete. Procesul invatarii nu are la baza simpla
perceptie, ci el presupune activitatea intelectuala efectiva a elevului. Prin
urmare, soft-urile prezentate o data cu utilizarea mijloacelor de invatamant,
nu sunt simple materiale intuitive care sa fie observate de elevi; ele isi
indeplinesc functia didactica numai daca sunt utilizate efectiv de acestia.
Allfel spus, eficienta oricarui mijloc de invatamant presupune asigurarea
caracterului complementar al predarii - invatarii.
Utilizarea
unui singur mijloc de invatamant, indiferent din ce categorie face parte si
indiferent cat de bine conceput si realizat ar fi el, nu poate da maximul de
eficienta. Mijloacele de invatamant trebuie selectate, utilizate si imbinate in
fuctie de contextul pedagogic concret, respectiv de celelalte elemente
constitutive ale strategiilor didactice: sistemul de metode didactice, formele
de organizare a activitatii didactice etc. Un mijloc de invatamant nu este eficient in sine, ci numai ca element component al unui sistem
de mijloace de invatamant, care se sprijina reciproc si care se integreaza
intr-o strategie de instruire sau autoinstruire coerenta.
Eficienta
mijloacelor tehnice de instruire depinde, in mare masura, de pregatirea
profesorului, de nivelul la care el stapaneste materialul ce urmeaza a fi
utilizat, de masura in care este familiarizat cu aparatele in acelasi timp
fiind necesara si pregatirea elevilor ptr a utiliza in activitatea lor,
suporturile audio-vizuale.
Sursa: TESTE REZOLVATE pentru reușita la examenul de titularizare în învăţământul preșcolar editura www.rs.ro/www.portalinvatamant.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu