Poezia este un PASTEL, o creație lirică descriptivă în care, prin intermediul unui peisaj, autorul transmite sentimentele eului liric contemplator, modul de expunere predominant fiind descrierea. Modul de expunere folosit este descrierea . Într-un pastel dominante sunt imaginile artistice, realizate prin figuri de stil, organizate într-o descriere de tip tablou.Aceasta poate avea o tema un anotimp, un colt de natura, un moment al zilei, un aspect din viața micilor viețuitoare.
Termenul
″pastel″ provine din artele plastice unde denumea un creion colorat, moale,
pentru desen, făcut din pigmenți pulverizați, amestecați cu talc si cu guma
arabica ori un desenexecutat cu acest fel de creioane . Chiar si tehnica
artistica de pictura se numea astfel.
Poezia Iarna pe
ulita, de George Cosbuc, a fost scrisa in anul 1888 si publicata pentru prima
oara in revista „Vatra” nr. 16 din 1896, Bucuresti, si apoi inclusa in volumul „Fire
de tort”, Bucuresti, 1896. Este o poezie in care, intr-un cadru obisnuit de iarna,
intr-un sat de munte, Cosbuc a reusit sa creeze un spectacol de o insufletire
si puritate copilareasca emotionante; este un spectacol intr-un decor familiar,
care produce o rememorare a propriei copilarii, o retraire a unor intamplari
asezate in tainele sufletului juvenil reușind să surprindă o frumoasă scenă de
iarnă, însuflețită de copii care se joacă la săniuș.
Tema poeziei este NATURA care se îmbină cu tema COPILĂRIEI.
Primele strofe reprezintă pastelul care ilustrează un mirific peisaj de iarnă. Următoarele
strofe, ca intr-o balada, se prezintă jocul copiilor.
TITLUL POEZIEI indică, încă de la început, locul și momentul descrierii
lirice în satul romanesc, intr-o zi de iarnă.
Judecată strict
din punct de vedere al apartenenței la gen și specie literară, Iarna pe ulita
nu este o poezie lirica si nici nu este propriu vorbind un pastel, ci o mica
balada din lumea copiilor. Doar primele doua strofe contureaza un pastel de
iarna. De aici, compozitia poeziei e structurata intr-o serie de secvente,
logic potrivite, intr-o gradatie echilibrata, condusa cu multa abilitate. Dupa
introducerea descriptiva urmeaza un tablou - plin de viata, al copiilor care se
bucura de venirea iernii. Un copil mai mic - (portretul are note de umor,
realizate mai ales prin hiperbola) este trimis de mama sa in sat dupa treburi.
Întalnind ceata
galagioasa de copii, el se gandeste ca ar fi bine sa o ocoleasca, dar e prea
tarziu. Copiii il iau in deradere, adresandu-i-se cu o ironie scanteietoare. O
baba care trece pe drum vrea sa ii vina in ajutor copilului, dar starneste si
mai mult harmalaia copiilor. Finalul nu face decat sa sublinieze intreaga
atmosfera de voiosie, de inocenta si fericire neumbrita. Dialogul aduce o nota
de inseninare si ingaduinta; „- Ce-i pe drum atata gura? / - Nu-i nimic. Copii
strengari. / - Eu, auzi! Vedea-i-as mari / Parca trece-adunatura / De tatari”.
Alte figuri de stil remarcabile în poezia lui Coșbuc avem personificarea „norii
s-au mai răzbunat”, comparații „gură fac ca roata morii”, epitet „copii
ștrengari”.
Ca elemente de stil hiperbola
este figura de stil care ilustrează cel mai bine liota de copii care vine „ca o
hoardă de tătari”. După venirea copiilor , autorul introduce în scenă un copil
mic trimis de mama lui în sat. Înfățișarea copilului stărnește râsetele celor
de la săniuș, haina și căciula fiind prea mari pentru el. Speriat copilul
înceracă să fugă dar ceata năvălește peste el moment în care îi vine în ajutor
o „babă”. Bătrâna nu reușește să salveze copilul, ba chiar stârnște și mai tare
ceata de copii („Ca pe-o bufniț-o-nconjoară”).
Spectacolul atrage atenția tutoror câinii ieșind și lătrând, femeile pe
la garduri se întreabă ce se întâmplă.
Oamenii din sat
nu sunt deranjați de gălăgia copiilor ci privesc ieșirea lor ca pe o
binecuvântare, chiar le urează
„vedea-i-aș mari”. Apoi se întorc liniștiți în casele lor respectând
parcă această manifestare a inocenței.
″Iara pe uliță″
are o compoziție dinamică si excelează prin imagini de mișcare, prin ritmul clar
alert ce comunica o molipsitoare voie bună și bucurie spontană, nevinovată.
Imagini artistice abundă prin imagini auditive „se împing și sar râzând”,
„năvalnic vuiet”, și imagini vizuale.
Ca procedee artistice, poezia împletește imaginile
vizuale (și pe drum e numai fum), personificările (norii s-au mai răzbunat),
imaginile auditive (de pe coastă vin țipând), epitetele (năvalnic vuiet),
comparațiile (gură fac ca roata morii) și nenumărate comparații care întregesc
imaginea satului iarna și descrie comportamentul copiilor.
Nici descrierile nu se lasă mai prejos iar elocventă în
acest caz este imaginea copilului cu al său portret descris minunat de poet cum
ca avea haine mai mari, probabil de la un frate
și care impreună cu portretul bătrânei amintesc de dificultățile
materiale ale oamenilor din acea vreme dar care, în ciuda lipsurilor , avea
bogăția liniștii interioare și a fericirii.
Fascinat de
pastelul lui Coșbuc, cititorul nu simte simetria abia sesizabilă între incipit
și final, poezia debutează cu descrierea naturii liniștite și se încheie cu
redobândirea liniștii sufletești a adulților.
Elementele de
prozodie dau farmec și îndulcesc lectura cititorului cu cele 23 de strofe,
fiecare strofă având 5 versuri cu masura de 7-8 silabe și rimă îmbrățișată.
Coșbuc este neîntrecut în realizarea perfecțiunii versurilor, în prozodie și-n acusticitate; aici rezultă contribuția cu totul proprie și
originală prin care G. Coșbuc a revoluționat și dezvoltat versificația românească,
pregătind-o pentru acceptarea versului liber″.
Valențele
educative
Poezia oferă o imagine a vieții de la țară iar Domeniul
Limbă și Comunicare este cel mai potrivit ca abordare , atât prin savoarea
versurilor ce pot lecturate și învășate cît și prin dinamica lingvistică. Ca
sursă pentru discuții se pot aborda elemente privind comportamentul nepotrivit
al copiilor față de bătrână sau față de cel mic. Astfel, ei vor învăța despre
bullying și respect față de cei în vârstă, probleme de esență și pentru
Domeniul om și Societate.
În cadrul Activităților Liber Alese (ALA 2) pot ieși
afară la zăpadă oferindu-se ocazia de a dovedi respectul și ajutorul față de
colegii de joacă.
Domeniul Estetic Creativ (DEC) și Domeniul Limbă și
Comunicare pot oferii copiilor
posibilitatea de a-și manifesta talentul în descrierea unui peisaj de iarnă, în
baza imaginilor pornind de la general la elemente de detaliu și pot realiza
chiar ei creații potrivite temei.
Conform celor de mai sus/ concuzionând cele prezentate
„Iarna pe uliță” este un text care poate transmite importante valori educative
precum și bucuria întâlnirii cu zăpada atât de îndragită de copii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu