DEFINITIVAT EDUCATOARE - EPIC – creatia epic cultă LEGENDA Povestea florii soarelui de Călin Gruia

Introducere

Legenda (definiție) Vom începe prin definiția legendei care...

Este o specie a genului epic în proză sau în versuri , în care realitatea se împletește cu ficțiunea cu scopul de a explica originea unor lucruri (cum este legenda etiologică) sau a unor întâmplări istorice(cum sunt legendele istorice) în care sunt redate acte de eroism.

Legendele etiologice sunt foarte accesibile preșcolarilor. Legendele păsărilor și plantelor își au locul lor în operele unor scriitori care s-au inspirat din creația populară cum sunt: Vasile Alecsandri , Dimitrie Bolintineanu. Aceștia dau viață și propsețime unor adevăruri științifice.

Trăsături

Semnificativă este „Povestea Florii – Soarelui” de Călin Gruia, cu o structură complexă, asemănătoare basmului, în care sunt folosite modalități artistice variate pentru a explica originea plantelor. A fost publicată în „Izvorul Fermecat” opera fiind de fapt o legendă ETIOLOGICĂ (adică își bazează conținutul pe originea și neașterea unor aspecte legate de lumea naturală: râuri, lacuri, ploaia, copacii) nu doar o poveste pentru că încearcă să explice aspecte legate de organizarea lumii, folosind elemente fantastice într-un mod ușor de înțeles.

Explicațiile legendelor au la bază credințe populare , NU explicații stiințifice.

Ideatic vorbind, legenda transfigurează prin ALEGORIE destinul tragic al fetei lui Ștefan Vodă, al omului afectat de lupta forțelor opuse.

Metaforica și hiperbolismul muțeniei fetei (fiind de inspirație folclorică, în unele versiuni fata este oarbă), blestemului, predestinării reprezintă un pretext pentru a nuanța trăsături umane opozante: bine - rău, viață – moarte, lumină-întuneric.

Structural este organizată pe episoade narative întretăiate prin descrieri. Există două planuri care se întrepătrund : cel concret , în care se află fata și Stefan Vodă și cel transfigurat din care provin Soarele și Luna. Tot aici se întâlnesc și elemente de basm: crai nefericit, voinicul îndrăgostit care își sacrifică viața, Luna care întruchipează forțele malefice.

Narațiunea – expozitiunea începe cu frumoasa fată a lui Vodă care era mută, lucru care îl întristează pe crai. Acesta caută leac la toți vracii din regat până când o bătrână aude de necazul domnului și dorește să-l ajute. Venirea bătrânei reprezintă intriga care perturbă șirul liniștit al acțiunii atunci când îl sfătuiește să-l invite pe Soare la un ospăț, iar dacă soarele va săruta frumoasa fată, aceasta își va recăpăta vocea. Piaza Rea – simbolul răului, personaj malefic, o anunță pe Lună de „necredința Soarelui”.

Reacțiile Lunii – zână rea, sunt surprinse în imagini întunecoase, exprimate în stil direct și indirect cu tonalitate de ură. Ea își blesteamă condiția de zână nu de femeie și jură să se răzbune pe Vodă.

Mesajul este cu atât mai puternic cu cât însușirile personajelor sunt supranaturale și contrastante: Luna se ascunde în umbra codrului iar Soarele, un Făt Frumos de lumină, petrece la ospăț.

Punctul culminant se realizează prin suprapunerea planurilor și forțelor conflictuale: fata cade în genunchi în fața soarelui și îl roagă să o mântuiască iar Luna se aruncă asupra ei și îi transformă chipul în floare.

Deznodământul legendei împletește planul fantastic cu cel real. Soarele furios face vânt Lunii iar pe copilă o sădește în grădină pentru a-i fi aproape. În finalul legendei, cititorul este adus în planul concret și astfel află, cu mare precizie și simplitate, originea și metamorfoza Florii Soarelui. Cititorul se întoarce în lumea reală cu explicații iar acest lucru îi conferă statutul de legendă.

De observat este că autorul introduce în operă elemente tradiționale românești (folclorul românesc este prezent) astfel vedem că soarele este întâmpinat cu pâine și sare, nu se fudulește ci mănâncă cu poftă și laudă gazdele, dovedind astfel calități cu care românii se mândresc și anume: ospitalitatea și bunul simț.

Valențele educative care se pot desprinde din legenda noastră sunt imperios necesare pentru o dezvoltare armonioasă a preșcolarului astfel încât integrarea socială și respectarea aproapelui să devină o competență sine qua non. Este important ca aceste obiceiuri să se formeze cât mai curând.

Domeniul limbă și Comunicare și Domeniul Om și Societate sunt  cele mai adecvate pentru abordarea acestui tip de lectură. Această operă creează o punte de înțelegere și acceptare a copiilor cu dizabilități pornind de la fiica craiului „singura lui fiică se născuse mută”, îi ajutăm pe copii să înțeleagă că și cei care nu văd (sau nu merg, nu aud etc) sunt valoroși, deși sunt diferiți au nevoie de atenție și apreciere.

Domeniul om și societate ne indică valențe educative ce se desprind și din atitudinea soarelui când a venit la ospăț. Astfel copiii vor înțelege că trebuie să se poarte politicos și cu respect indiferent de statutul social.

Din reacția Lunii, copiii,  pot înțelege că anumite fapte făcute din răzbunare pot avea consecințe grave și să regrete fără a mai putea îndrepta răul făcut.

În cadrul Domeniului Estetic și Creativ se poate face un colaj din Florea-soarelui, la Domeniul Științe – Cunoașterea mediului, pot studia planta și pot afla informații stiințifice despre creșterea unei plante.

În încheiere putem spune că prin îmbinarea valorilor educative cu activități practice și ludice, copiii pot reține mesajul operei, informațiile stiințifice lărgind orizontul cunoașterii lor.