Atunci când copiii sunt înscriși în grădiniță se semnează un contract. Este numit un contract educational dar știm că este un act atât adminsitrativ cât și psiho-social. Colaborarea cu părinții și familia este una dintre cele mai benefice pentru micul formabil. Astfel, contractual devine unul moral și etic în același timp. Colaborarea dintre grădiniță și alți factori educaționali începe în momentul încheierii contractelor în acest sens. Indiferent de termenii în care sunt exprimate obiectele contractelor, scopurile sunt aceleași: îndeplinirea unor servicii educaționale.
În context, distingem patru asemenea acte juridice, adică cele dintre
reprezentanții grădiniței și aceste părți contractante: părinții/tutorii
preșcolarului ori susținătorii lui legali, edilii aparținând autorității
administrației publice locale, oficianții din aparatul ce asigură asistența socială
și protecția copilului, diferiți parteneri de proiecte din entități publice și
private. Înainte de a trata subiectul în detaliu, să ne edificăm în privința
importanței lor.
Finalitatea
colaborării dintre actorii enunțați este atingerea obiectivelor unității de
învățământ pre - școlar; dintre toate, negreșit, primul este realizarea unor
servicii anume, destinate educării și formării copilului grație aportului
personalului calificat. Fiind la mijloc interesul superior al copilului, suntem
de părere că e și normal să primeze oferta educațională. Ideea în sine trebuie
să se păstreze în relațiile de comunicare și de cooperare dintre ofertant
(grădinița – formator de formare profesională) și familia copilului.
Comunicarea și cooperarea, la rândul lor, subliniază importanța colaborării sub
câteva aspecte:
-
se urmărește progresul preșcolarului, se iau
măsuri de reducere și eliminare a cauzelor ce provoacă regresul pe traseul
educațional, se iau hotărâri ce îi pot susține potențialul,
-
se creează oportunități de învățare a căror
valorificare determină cultivarea înclinațiilor lui,
-
se încurajează implicarea familiei în activitățile
(extra)școlare, în tot ceea ce privește dezvoltarea lui personală și educația
parentală.
Știm că există
un principiu care promovează parteneriatul dintre familie și resursele umane
din structura grădiniței, a căror sarcină principală este formarea
copilului pe toate palierele inseparabile (intelectual, psihomotric, emoțional,
socio-comportamental). Prin definiție, părinții
sunt – să fie – parteneri activi, care să își cunoască bine copilul pentru a
ști când și cum să intervină în procesul lui de creștere și dezvoltare plenară.
Tot prin
definiție, ei sunt primii educatori din viața copilului ce trebuie să cunoască
îndeaproape stadiile lui de creștere și dezvoltare pe toate laturile ce îi
favorizează evoluția armonioasă. Diverse aspecte tematice se pot aprofunda în
timpul activităților de consiliere atent planificate de educator. Acestea
reprezintă ocazii potrivite pentru abordarea subiectelor din sfere cola - terale
de interes; de pildă: drepturile copilului, psihologia dezvoltării lui, hrana
și alimentația, sportul și beneficiile lui, mijloacele multimedia și riscurile
lor pe termen lung, noile educații, fenomenul migrației și efectele sale asupra
copilului, atașamentul etc.
Este important
să cunoaștem că este strict interzisă desfășurarea activităților cu conotații
politice, religioase, rasiste și a celor ce contravin bunelor moravuri sau
legilor statului.
Este bine știut
că fondul juridic îi dă stabilitate contractului educațional, oricare ar fi părțile
semnatare. Credem că este esențială cunoașterea temeiului
legal în baza căruia s-a încheiat
acesta; e esențială din următoarele motive: stabilirea limitelor permise de
lege pentru realizarea obiectului de activitate, statuarea sferei ce înglobează
drepturile și obligațiile părților, răspunderea contractuală pentru încălcarea
drepturilor și pentru neîndeplinirea obligațiilor.
Clarificarea
tuturor aspectelor juridice este imperios necesară chiar înainte de semnarea
contractului, căci doar așa se pot evita conflictele generate de invocarea
necunoașterii clauzelor. În speță, managerii grădiniței se asigură, în
prealabil, că cealaltă parte semnatară a înțeles scopul contractului și
implicațiile lui, pe care și le asumă în deplină cunoștință de cauză. Așadar,
observăm că perfectarea contractului impune de la sine intrarea în teoria
generală a dreptului comun și pe terenul legislației specifice.
Spunem legislație
specifică gândindu-ne la asemenea norme de referință: Codul civil, Legea
educației naționale, Legea administrației publice locale, Ordonanța privind
organizațiile nonguvernamentale (nonprofit).
În virtutea
raportului juridic determinat de încheierea contractului, am considerat că este
oportună indicarea elementelor ce fac trimitere expresă la domeniul dreptului.
E absolut firesc într-o societate civilă guvernată de norme juridice.
În continuare ne
axăm pe ceea ce reglementează drepturile și obligațiile părților
(părinți/tutori/susținători legali ai copilului și reprezentanții oficiali ai unității
de învățământ preșcolar) la data înscrierii subiectului în evidența grădiniței,
fiind valabile pe durata frecventării acesteia. Îndatoririle și atribuțiile lor
sunt prevăzute în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților
de învățământ preuniversitar (ROFUIP); mai exact, în Titlul IX Partenerii
educaționali, Capitolul VI Contractul educațional, și în modelul etalat în
anexa ce face parte integrantă din regulament. Conform preve - derilor,
drepturile și obligațiile părților sunt reciproce, putând fi modificate prin
act adițional. Indiferent de circumstanțe, orice abatere trebuie asumată.
Însă, pentru a
se evita situațiile generatoare de nemulțumiri și tensiuni, recomandabil e să
se „tranșeze” corespunzător toate temele de interes comun în cadrul entităților
numite adunarea generală a părinților și comitetul de părinți. Ba mai mult
decât atât, recomandabil este să se înființeze o asociație a părinților sau
măcar să se activeze fervent în consiliul reprezentativ al părinților. În
vederea colaborării fructuoase dintre actorii educaționali, opinăm că este vitală
transmiterea și analiza punctuală a informațiilor specifice despre aceste patru
entități cu rol major în viața preșcolarului.
Cu certitudine,
aportul lor este substanțial în direcții ce privesc, în egală măsură, relația
cu echipa managerială a grădiniței și asigurarea sănătății și securității
grupei de copii mici – mai simplu spus, asigurarea bunăstării din trei puncte
de vedere: ambiental, afectiv, material. Avem în minte premisa că lumea direct
vizată e conștientă de necesitatea cunoașterii cadrului legislativ ce
facilitează colaborarea constructivă dintre grădiniță și orice tip de factor
educațional activ. (Când spunem lumea direct vizată, ne referim explicit la
membrii echipei manageriale din structura grădiniței, la corpul său didactic și
la membrii familiilor copiilor luați în evidența grădiniței.)
Mai departe,
descriem o activitate dintre cele care pot spori calitatea actului
instructiv-educativ și gradul în care preșcolarul dă un randament mulțumitor –
cel puțin într-un domeniu parcurs. Cu titlu exemplificativ, aici amintim
lectura educatoarei, poveștile și piesele de teatru în format audio/audiovideo și
jocurile de rol, jocuri ce poartă amprenta teatrului educațional și a educației
nonformale. Credem cu tărie că oricare dintre acestea poate fi excelent
valorizată în variate programe (extra)școlare și extracurriculare.
Să ne oprim, de
pildă, asupra teatrului, în general. De păpuși ori de umbre, acesta dezvoltă inteligențele
verbal-lingvistică, spațial-vizuală și interpersonală, dar și latura estetică
din străfundul educabilului. Prin intermediul teatrului – desigur, adecvat
vârstei – și sprijinit de educator și de familie, preșcolarul își formează
competențele-cheie de care nu se poate lipsi în viața de zi cu zi; nici
ulterior nu va putea, în viitoarea viață profesională. În acest sens,
recomandabilă este încheierea unor parteneriate cu case de cultură, cu trupe de
teatru independent, cu ateliere meșteșugărești ș.a.m.d. Ar trebui să fie
încurajată această practică, având în vedere numărul considerabil de valențe
formative și recreative.
În loc de
încheiere, să reprivim cadrul legislativ ce permite colaborarea fructuoasă
dintre grădiniță și orice alt factor educațional. Cadrul este permisiv pentru
punerea unor idei progresiste în practică, idei din ale căror semințe se pot
naște proiecte pragmatice și chiar inovative. Gândind la avantajele colaborării
descrise, pledăm pentru aprofundarea și respectarea riguroasă a legilor
fundamentale din domeniul educației. În virtutea tuturor, corpul managerial și
corpul didactic pot realiza câte atuuri sunt de partea unităților școlare
aparținătoare. Este cu atât mai bine pentru beneficiarii (in)direcți ai actului
instructiv- educativ.
Sursa: TESTE REZOLVATE pentru reușita la examenul de
titularizare în învăţământul preșcolar editura
www.rs.ro/www.portalinvatamant.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu