În cuvinte simple, joc senzorial înseamnă descoperire – descoperire a lumii, în general, și a corpurilor din natură, în particular, cu ajutorul simțurilor. Descoperind prin simțuri, ne dezvoltăm plenar.
Descoperirea și dezvoltarea sunt primordial în evoluția unui
formabil. Cu cât un copil le dă acestora curs mai devreme, cu atât mai bine.
Mediul preșcolar de învățare, completat de mediul familial, reprezintă
esențialul pentru necesitățile lui, specifice vârstei.
Tot în cuvinte simple, prin joc senzorial înțelegem orice activitate ludică desfășurată în sau în afara grădiniței, de-a
lungul căreia ne activăm simțurile.
Altfel spus, ne prindem în joacă să aflăm taine despre ceea ce ne înconjoară în
orice mediu frecventat; le aflăm văzând, auzind, atingând, gustând și mirosind.
Reușim făcând oricare dintre cele cinci acțiuni continue
senzoriale, mai ales dacă totul este în același timp divers și dinamic. Rămânem
în spațiul grădiniței și adăugăm câteva mențiuni relevante.
De educator depind felul în care arată activitatea ludică și maniera în care decurge aceasta
în fiecare centru de interes „deschis” în sala de grupă pentru a explora lumea
dimprejur prin văz, auz, atingere, gust și miros. Centrele de interes se pot „deschide” și acasă, sub supravegherea familiei. Explorarea
lumii continuă acasă, unde copilului i se pun la dispoziție diverse materiale
având semnificație pentru testarea simțurilor. Așa începe un joc cu sens,
orientat înspre toate cele cinci domenii de dezvoltare: cognitiv, psihomotric,
lingvistic, emoțional, social. Cu spirit de animator, jocul este întreținut de
tiruri de întrebări de tipul Ce ai văzut / auzit / atins / gustat / mirosit?
Cum ți s-a părut? Cu ce seamănă ceea ce ai văzut / auzit / atins / gustat /
mirosit?
Vădit manifestată în antepreșcolaritate, dorința de a explora lumea prin orice mijloace continuă firesc la vârsta preșcolară. În altă
ordine de idei, educația timpurie este optimă pentru dezvoltarea proceselor
psihice senzoriale.
Dintre cele trei componente ale acestora – senzațiile,
percepțiile, reprezentarea, în educația timpurie, punem accent pe primele două.
Fiind bine formate, acestea permit și dezvoltarea celei de a treia componente –
reprezentarea – de-a lungul școlarității mici. Așadar, de timpuriu, este
important să descopere copilul însușirile lucrurilor ce îi atrag atenția și să
învețe să le descrie cu propriile cuvinte.
Exersând în acest sens, el își dezvoltă spiritul de observație, iar treptat, capacitatea de a realiza legătura dintre cauză și efect; exemple, sunet/spațiu/ecou, apă/lovitură/sunet, ochi/lumină (naturală și artificială). Prin cooperare, educatorul și membrii familiei pot contribui substanțial la dezvoltarea proceselor psihice senzoriale, folosind valențele jocului și ale activităților cu caracter experimentale. Astfel i se înlesnește copilului drumul printre noțiunile care îi arată mersul lucrurilor în natura înconjurătoare.
La momentul oportun, el înțelege cum se formează imaginile despre acestea și cum se redau explicit. Cu alte cuvinte, el devine capabil să descopere mecanismele datorită cărora culege și procesează rezultate empirice. Ba mai mult decât atât, la vârsta micii școlarități, el devine capabil să le cuprindă în reprezentări, fapt care îi favorizează internalizarea informațiilor acumulate prin canale de comunicare orală sau vizuală (pe calea materialului concret intuitiv.)
Pe scurt, jocul senzorial este
activitatea recreativ-formativă desfășurată în grupul de învățare și acasă, în
baza căreia preșcolarul își folosește simțurile pentru a face lucrurile
perceptibile și inteligibile,
atât cât îi permite stadiul preoperațional de inteligență umană. Indubitabil,
ajutat de adulții din viața lui, el poate „preschimba” în imagini însușirile
lucrurilor deduse prin senzații și percepții bine „prelucrare”.
E un alt fel de a spune că el poate fi dus în zona proximei
dezvoltări.
Ca susținere a celor prezentate mai sus, descriem un astfel de joc
pentru grupa de vârstă 5-6 ani, potrivit pentru domeniul
Științe – și nu numai. Să ne gândim la
atributele centrelor de interes Construcții
și Nisip și Apă. În primul, copilul simte, de exemplu, tipurile de lemn din care
sunt confecționate cuburile cu care clădește case, castele și mobilier.
Concret, folosind simțul tactil, el observă, de pildă, că un cub este mai dur decât altul.
Astfel, el asociază cuvintele tare – cireș, tei, moale – brad, elastic – răchită. În cel de-al doilea, folosindu-și același simț, copilul observă
diferențele dintre aceste trei tipuri de nisip: fin, grunjos, kinetic.
Totuși, să ne oprim în centrul
Construcții. Împărțiți în trei
grupuri de câte 4-5, preșcolarii construiesc, case, castele și piese de
mobilier sau împletesc, individual, coșulețe. Odată cu prezentarea lucrărilor,
pe calea întrebărilor formulate de educator în deplin consens cu principiul
accesibilității, ei vorbesc despre caracteristicile materialelor utilizate
(formă, culoare, mărime, miros, duritate, flexibilitate). Răspunsurile lor,
bine ghidate de educator, pot face trimitere spre întrebări proprii celorlalte
centre de interes, în care se valorifică alte simțuri și, per ansamblu,
domeniile de dezvoltare. În oricâte feluri este abordată, activitatea trebuie
să rămână de factură senzorială.
De tactul educatorului depinde, negreșit, felul în care se îmbină învățarea prin mijlocirea simțurilor și a dimensiunilor
dezvoltării aparținând celor cinci domenii. În
plus, dialogurile purtate pe marginea rezultatelor obținute experimentând
favorizează premisele recunoașterii stilurilor de învățare.
Când spunem rezultate, ne gândim la răspunsuri – la cele
date îndeosebi în temeiul întrebărilor Ce …? și Cum …?. Iar când
spunem recunoaștere, ne referim la tacticile educatorului de a le observa sistematic
micuților stilurile de învățare, stiluri bazate exclusiv pe analizatorii proceselor psihice senzoriale,
dintre care preponderenți sunt trei: auditiv, vizual, tactil.
Așadar orice joc în care se dă curs simțurilor – în tot sau în parte – este realmente benefic pentru preșcolarii animați de ideile ce le stârnesc plăcerea de a (re)încerca experiențe fascinante pentru vârsta lor.
Sursa: TESTE REZOLVATE pentru reușita la examenul de titularizare în învăţământul preșcolar editura www.rs.ro/www.portalinvatamant.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu